ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9545/2009

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 7

ianuarie 2008, B.A. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001 și în

contradictoriu cu P.C. Urzicuța, pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să

fie obligată la

acordarea de despăgubiri cu

valoarea de piață a imobilului situat în localitatea Urzicuța,

Gara

Afumați, în prezent demolat.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința nr. 296 din 17 octombrie

2008, a respins acțiunea formulată de reclamanta B.A. în contradictoriu cu

pârâții P.C. Urzicuța și C.P. Urzicuța, având ca obiect revendicare imobiliară.

Instanța de fond a reținut că reclamantei i s-au acordat despăgubiri

pentru imobilul în litigiu, în baza Hotărârii nr. 914/1996 emisă de C.J. Dolj,

iar valoarea despăgubirilor a fost plătită reclamantei prin O.P. nr. 507/2002

de către D.G.F.P. Dolj, ordin în care este înscrisă suma totală de 879.943.200

lei primită atât pentru imobilul din comuna Urzicuța - Gara Afumați, cât și

pentru imobilele din Craiova, str. Severinului și Urzicuța –Dispensar.

Prin decizia nr. 92 din 18 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de

reclamanta B.A. împotriva sentinței tribunalului, în contradictoriu cu

intimații - pârâți P.C.

Urzicuța, C.P.

Urzicuța. A desființat hotărârea tribunalului și a trimis cauza

spre

rejudecare la aceeași instanță de fond.

S-a reținut de către instanța de apel că tribunalul a abordat cauza

plecând de la o premisă greșită, cu o motivare sumară și bazată pe un

raționament străin de natura pricinii și de temeiul juridic al acțiunii invocat

de reclamantă, respectiv Legea nr. 10/2001, ceea ce a condus la rezolvarea

litigiului și la respingerea cererii fără o

cercetare

pe fond a cauzei. În lipsa unui rol activ minimal, instanța nu a fost

preocupată

să pună în discuția părților toate împrejurările de fapt și

de drept relevante în cauză, pentru aflarea adevărului și aplicarea judicioasă

a legii, lipsind cu desăvârșire vreo trimitere la Legea nr. 10/2001, la

procedura urmată, la existența sau inexistența răspunsului la notificare, la

calitatea de persoană îndreptățită, la regimul juridic al imobilului solicitat,

la dreptul de restituire în natură sau de acordare a unor măsuri reparatorii.

Împotriva acestei ultime decizii a

declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., C.L. al comunei Urzicuța, arătând, în esență,

că

imobilul solicitat a fi restituit nu face obiectul Legii nr. 10/2001.

Recursul este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare, în

considerarea argumentelor ce se vor prezenta în continuare.

Procedând potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte urmează a se pronunța asupra excepției inadmisibilității care face de

prisos cercetarea motivelor de recurs sub celelalte aspecte.

Prin acțiunea introductivă, reclamanta a

înțeles să pretindă valorificarea dreptului

său în

contradictoriu cu pârâta P.C. Urzicuța, iar instanța de fond a

pronunțat hotărârea în contradictoriu cu această

parte și cu C.P. Urzicuța.

Se reține astfel, că atât sentința tribunalului cât și decizia atacată

au fost pronunțate de către instanțele de fond și apel în contradictoriu cu

pârâții P.C. Urzicuța și C.P. Urzicuța, iar instituția care a declarat recurs,

respectiv C.L. al comunei Urzicuța nu figurează

ca parte în proces.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între

reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus

judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în

același raport juridic (calitate procesuală

pasivă).

În vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice, instanța

trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea

procesuală pasivă, iar în privința pârâtului trebuie verificat, dacă este

obligat în raportul juridic supus cercetării instanței. Instanța de control

judiciar trebuie să stabilească, în privința calității procesuale a părților,

că acestea au participat la judecata în primă instanță.

Or, în speță, recurentul C.L. al comunei Urzicuța nu a participat la

judecata cauzei soluționată prin sentința nr. 296 din 17 octombrie 2008 a

Tribunalului Dolj, secția civilă și prin decizia nr. 92 din 18 martie 2009 a

Curții de Apel Craiova, secția

I

civilă

și pentru cauze cu minori și de familie. Nefiind parte în proces, acesta nu are

calitate de a declara recurs împotriva unei hotărâri care a soluționat un

litigiu între alte persoane și care în aceste condiții nu îi este opozabilă.

Dispozițiile legale care reglementează căile de atac se referă numai la

promovarea lor de către părți, adică de persoanele care au participat la

judecarea pricinii.

Pentru cele ce preced, având în vedere aspectul potrivit căruia

calitatea procesuală este o condiție de admisibilitate a cererii, recursul va

fi respins ca

inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C.L. al comunei Urzicuța

împotriva deciziei nr. 92 din 18 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția

I

civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie 2009.