ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3691/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3691/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 88/PI din 23 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitată inculpata Ș.F. (fiica lui Ș.Ș. și M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a), art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. Au fost respinse pretențiile formulate de partea civilă Ș.F. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
S-a reținut că prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, înregistrat la Judecătoria Arad la data de 6 octombrie 2006, a fost trimisă în judecată inculpata Ș.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 215 alin. (3) raportat la art. 2 C. pen. și art. 288 alin.(1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., reținându-se că în data de 29 noiembrie 2002 inculpata, în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad, a încheiat un contract de asistență juridică cu partea vătămată Ș.F. în numele fiicei sale Ș.M.E., având ca obiect „red. cu susțineri plângere penală”.
Partea vătămată era în acel moment în litigiu cu numitul I.F.S., împotriva căruia a depus o plângere penală în Dosarul nr. 3380/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) C. pen., dispunându-se de către parchet, prin rezoluția din data de 29 ianuarie 2003 neînceperea urmăririi penale față de acesta, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, constituind un litigiu civil. Partea vătămată i-a achitat lui I. un avans de 17.000 mărci germane din prețul de cumpărare a unui imobil pe care acesta l-a vândut părții vătămate, urmând ca ulterior, în momentul perfectării actelor translative de proprietate în formă autentică, să-i achite și diferența de 19.000 DM.
Din cauza neînțelegerilor cu I., care a modificat prețul de vânzare al imobilului și a soluției de neîncepere a urmăririi penale pronunțate de parchet față de acesta, partea vătămată a apelat la învinuită pentru a o ajuta să-și recupereze avansul plătit lui I. din prețul de cumpărare al imobilului. Învinuita a cerut de la partea vătămată suma de 315.000.000 lei echivalentul a 19.000 DM, spunându-i că pentru a putea fi soluționată în mod favorabil cauza împotriva lui I., partea vătămată trebuia să consemneze la CEC, la dispoziția lui I., diferența de preț pe care trebuia să o achite din prețul de cumpărare al imobilului aflat în litigiu. În cursul lunii februarie 2003, partea vătămată, însoțită de către martora J.A.
de la care a împrumutat suma de 5.000 dolar SUA, s-au deplasat la B.A. din Arad, unde au schimbat în lei suma împrumutată precum și o altă sumă în valută, pe care o avea partea vătămată, până la echivalentul sumei de 315.000.000 lei. Partea vătămată și martora s-au deplasat în aceiași zi la sediul cabinetului de avocatură al învinuitei, unde i-a înmânat această sumă. În data de 10 februarie 2003 învinuita s-a deplasat personal la Agenția C.E.C. Arad, unde a completat personal o declarație de consemnare în numele părții vătămate pentru suma de 315.000 lei, specificând că această sumă reprezintă ofertă promisiune de vânzare al Parchetului Arad. Învinuita a înmânat declarația de consemnare cu nr. 239 din 10 februarie 2003 și suma de 315.000 lei casierei de serviciu, martora P.A.
Martora a încasat suma de bani, a semnat declarația de consemnare la rubricile „controlor de ghișeu” și „casier”, iar învinuita a semnat la rubricile „am primit recipisa” și „am primit”. Martora i-a înmânat învinuitei recipisa nr. 59/253360102 număr mecanic aferente sumei depuse. Învinuita i-a dat părții vătămate o copie xerox de pe recipisa nr. 59/253360102 număr mecanic, la insistențele acesteia, după aproximativ 1 an de la data consemnării la C.E.C., partea vătămată devenind suspicioasă în ceea ce privește activitățile desfășurate de inculpată, aceasta solicitându-i și alte sume de bani atât în cauza respectivă, cât și în alte cauze, sume pretinse pentru a sensibiliza diferite persoane cu influență, în sensul soluționării favorabile a cauzelor părții vătămate, aceste aspecte făcând obiectul Dosarului cu nr. 78/P/2005 al D.N.A.
- Serviciul Teritorial Timișoara. Învinuita, pentru a ascunde diferența dintre suma reală depusă la C.E.C. și suma primită de la partea vătămată, a falsificat recipisa C.E.C. prin adăugarea a trei zerouri la suma de 315.000 lei și corectarea cuvântului „lei” în „lioane”, rezultând cuvântul „treisutecinsprezece milioane”. Pentru ca partea vătămată să nu observe falsul, învinuita i-a dat acesteia o copie xerox a recipisei deja falsificată și i-a spus că exemplarul original se află la dosarul cauzei, împrejurare nereală. Este de menționat că la data primirii banilor și al consemnării lor la C.E.C. cu titlu de „ofertă promisiune de vânzare al Parchetului Arad, într-un dosar penal”, dosarul respectiv era soluționat.
Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 315.000.000 lei. Prin sentința penală nr. 898/2007 Judecătoria Arad, având în vedere prevederile Legii nr. 79 din 26 martie 2007, prin care a fost modificat art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, ținând seama de calitatea de avocat a inculpatei. Cauza a fost înregistrată la această instanță sub nr. 13661/55/2006 la data de 10 mai 2007. Din actele de la dosar, respectiv dosar de urmărire penală, declarația inculpatei, declarațiile martorilor: Ș.M., N.Z., P.A., J.A.E., B.O.O., M.S.F., Ț.P.I., B.M., F.I. se rețin următoarele: Partea vătămată Ș.F., intenționând să cumpere un imobil de la numitul I.F.S., i-a achitat acestuia un avans de 17.000 DM din prețul de achiziționare, urmând ca ulterior, în momentul perfectării actelor translative de proprietate în formă autentică, să-i achite și diferența de 19.000 DM.
Din cauza neînțelegerilor cu I., care a modificat prețul de vânzare al imobilului, partea vătămată a formulat o plângere penală împotriva acestuia în Dosarul nr. 3380/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad. Pentru a-și recupera avansul plătit numitului I., partea vătămată a apelat la ajutorul inculpatei Ș.F., care avea calitatea de avocat în cadrul Baroului Arad, astfel că în data de 29 noiembrie 2002 inculpata a încheiat un contract de asistență juridică cu partea vătămată Ș.F., în numele fiicei sale Ș.M.E., având ca obiect „red. cu susțineri plângere penală”. La data de 29 ianuarie 2003 Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a dispus, prin rezoluție, neînceperea urmăririi penală față de numitul I., pe motiv că litigiul dintre părți este unul civil.
Inculpata a redactat, la data de 03 februarie 2003 o altă plângere penală împotriva aceluiași făptuitor pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, însă i-a cerut părții vătămate o sumă de bani ce urma să fie consemnată la C.E.C., pentru soluționarea favorabilă a cauzei. În cursul lunii februarie 2003, partea vătămată s-a prezentat la biroului inculpatei și i-a înmânat suma de 315.000.000 lei, iar la data de 10 februarie 2003 învinuita s-a deplasat personal la Agenția CEC Arad, unde a completat o declarație de consemnare în numele părții vătămate pentru suma de 315.000 lei, specificând că această sumă reprezintă ofertă promisiune de vânzare al Parchetului Arad. Învinuita a înmânat declarația de consemnare cu nr. 239 din 10 februarie 2003 și suma de 315.000 lei casierei de serviciu, martora P.A.
Martora a încasat suma de bani, a semnat declarația de consemnare la rubricile „controlor de ghișeu” și „casier”, iar învinuita a semnat la rubricile „am primit recipisa” și „am primit”. Martora i-a înmânat învinuitei recipisa nr. 59/253360102 număr mecanic, aferente sumei depuse. Inculpata a negat că s-ar fi deplasat personal la agenția C.E.C. pentru depunerea sumei menționate mai sus, susținând că ea a completat declarația de consemnare a sumei, dar l-a trimis pe martorul Ț.P. cu suma de bani și declarația de consemnare la C.E.C., însă martora P.A. infirmă susținerile inculpatei, arătând că ea a lucrat în calitate de casier la Agenția C.E.C. și inculpata s-a prezentat personal la ghișeul CEC-ului cu declarația de consemnare pe care a și semnat-o (fila 51 Dosar nr. 133661/55/2006 Judecătoria Arad).
Susținerile părții vătămate precum că ar fi predat inculpatei suma de 315.000.000 lei nu sunt dovedite cu nici o probă. Martora N.Z. a declarat că, din spusele părții vătămate cunoaște că aceasta a dat inculpatei suma menționată mai sus, fără a fi prezentă la momentul predării acestei sume, iar martora J.A.E. a declarat că i-a dat părții vătămate suma de 5.000 euro și împreună cu partea vătămată s-au deplasat la B.A. din Arad, unde au schimbat această sumă, plus o altă sumă pe care o avea partea vătămată și în schimbul acestora au primit suma de 315.000.000 lei și tot împreună s-au deplasat la biroul inculpatei, unde partea vătămată a intrat în cabinet, iar martora a rămas afară. Nici această martoră nu a fost prezentă la momentul predării banilor, astfel există un dubiu cu privire la predarea sumei menționate mai sus care profită inculpatei, instanța, apreciind în condițiile date, că suma efectiv predată este cea consemnată la C.E.C.
de 315.000 lei. Declarațiile părții vătămate și ale martorei nu pot fi luate în considerare și pentru considerentul că, deși ambele au susținut că au schimbat în aceiași zi o sumă de bani în valută la B.A. din Arad în schimbul căreia a primit suma de 315.000.000 lei, B.R.B. SA - Sucursala Arad, care a preluat patrimoniul B.A., a comunicat instanței prin adresa din 16 noiembrie 2007, că partea vătămată nu a efectuat în perioada 01 februarie 2003 - 10 februarie 2003 operațiuni de schimb valutar la sucursala sa din Arad. Prin urmare, nu există nici o dovadă că inculpata a înșelat partea vătămată cu suma de 315.000.000 lei cu prilejul derulării contractului de asistență juridică, astfel că lipsește o condiție esențială, existența unui prejudiciu, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), art. 10 lit. d) C. proc.
pen., se va dispune achitarea acesteia. Cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, se constată că nu s-a dovedit că inculpata a falsificat recipisa C.E.C. prin contrafacerea scrierii, modificând suma menționată pe aceasta pentru a o induce în eroare pe partea vătămată, așa cum s-a reținut prin actul de sesizare. Partea vătămată a susținut că inculpata i-a înmânat o copie a recipisei CEC în care era consemnată suma de 315.000.000 lei, însă această copie nu corespundea cu suma consemnată în realitate la C.E.C. de numai 315.000 lei. Se susține astfel că inculpata a falsificat recipisa C.E.C. prin adăugarea a trei zerouri la suma de 315.000 lei și corectarea cuvântului „lei” în „lioane”, rezultând cuvântul „treisutecinsprezece milioane”.
Nu s-a dovedit că în realitate există exemplarul original despre care se susține că ar fi fost falsificat pentru a se face o expertizare a acestuia și pentru a se stabili cine este autorul falsului, astfel că, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., se va dispune achitarea inculpatei și pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. În ce privește latura civilă a cauzei, întrucât nu s-a dovedit că inculpata i-a creat un prejudiciu părții civile, se va dispune, în baza art. 346 C. proc. pen., respingerea pretențiilor acesteia. II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, criticând-o ca nelegală și netemeinică, pentru motivele expuse detaliat în scris, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, în baza art. 385 9 pct. 18 C. proc.
pen. și, pe fond, condamnarea inculpatei pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și art. 288 alin. (1) C. pen., cu obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat părții civile. Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de critică invocate și de cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara se privește ca fondat și urmează a fi admis ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen. Incidența acestui caz de casare se datorează în speță existenței, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, a unei contradicții esențiale, intrinseci și necontroversate între „ceea ce spune dosarul cauzei prin actele, lucrările și piesele sale” și soluția eronată a achitării inculpatei Ș.F.
pentru săvârșirea celor două infracțiuni imputate prin actul de trimitere în judecată. Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că partea civilă a prezentat organelor de urmărire penală o xerocopie a recipisei nr. 59/253360102, prin care fusese consemnată la C.E.C. suma de 315.000.000 lei (a se vedea fila 25 dosar urmărire penală). Din verificările efectuate la C.E.C. București - Sucursala Arad (a se vedea adresa din 02 septembrie 2005, fila 26 dosar urmărire penală) rezultă că în baza declarației de consemnare nr. 239 din 10 februarie 2003 a fost consemnată la C.E.C. suma de 315.000 lei pe seama și la dispoziția numitului I.F.S. Din conținutul declarației de consemnare din 10 februarie 2003 rezultă că numita Ș.F.
ar fi consemnat la C.E.C. suma de 315.000 lei reprezentând ofertă promisiune vânzare-cumpărare la dispoziția numitului I.F.S. În baza contractului de asistență judiciară inculpata a întocmit o acțiune având ca obiect obligația de a face în data de 03 februarie 2003, prin care partea civilă Ș.F. îl chema în judecată pe pârâtul I.F.S. prin care solicita notarea în cartea funciară a imobilului evidențiat în C.F. Arad a promisiunii de vânzare-cumpărare. În conținutul acțiunii se afirma faptul că, în temeiul unui antecontract, reclamanta i-ar fi remis pârâtului suma de 17.000 DM pentru cumpărarea imobilului mai sus menționat și că diferența de preț de 19.000 DM o va consemna în viitor. Această acțiune a fost redactată la data de 03 februarie 2003. În aceeași dată inculpata a formulat o plângere penală directă pe seama și în numele părții civile Ș.F.
prin care solicita să fie condamnat inculpatul I.F.S. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C. pen., reținându-se că în luna august i-a achitat acestuia suma de 17.000 DM, cu titlu de avans pentru cumpărarea apartamentului evidențiat în C.F. Arad, urmând ca la perfectarea în formă autentică a contractului să se achite diferența de preț de 19.000 DM, însă sus-numitul nu a mai acceptat, solicitând 19.000 dolar SUA și nici nu i-a restituit suma încasată în avans. Din depozițiile fiicei părții vătămate, numitei Ș.M.E., rezultă că între partea civilă și numitul I.F.S. s-a încheiat un antecontract de vânzare a unui apartament, fiind achitată în avans suma de 17.000 DM, iar diferența urma să se încaseze la perfectarea contractului, însă sus-numitul a solicitat o sumă mai mare și părțile nu s-au mai înțeles.
De asemenea, martora a arătat că au contactat-o pe inculpată pentru a formula plângeri penale și că aceasta i-a solicitat mamei ei, partea civilă, suma de 315.000.000 lei, pe care aceasta a obținut-o din mai multe împrumuturi și bani personali și a predat-o inculpatei, urmând să fie consemnată la C.E.C. pe seama vânzătorului. A mai arătat că, ulterior, întrucât numitul I.F.S. vânduse apartamentul unei alte persoane, a fost acționată în justiție și când a vrut să-și ridice de la C.E.C. suma de 315.000.000 lei a aflat că în realitate suma depusă era de 315.000 lei (a se vedea filele 35, 37 - dosar urmărire penală). În cauză a fost audiată martora P.A., administrator cont C.E.C., care a relatat faptul că în data de 10 februarie 2003, inculpata s-a deplasat la Agenția C.E.C., a completat declarația de consemnare pe numele numitei Ș.F.
pentru suma de 315.000 lei și ea i-a eliberat recipisa de consemnare semnând la rubrica controlor ghișeu și casier (a se vedea filele 25, 26, 27, 28 și 38, 39 - dosar urmărire penală). Din depoziția martorei J.A. rezultă că i-a împrumutat părții civile suma de 9.000 dolar SUA pentru ca aceasta avea nevoie să consemneze pe seama numitului I.F.S. suma de 19.000 DM. A arătat că a însoțit-o pe partea civilă care a predat inculpatei suma de 315.000.000 lei în 10 februarie 2003, sumă ce reprezenta echivalentul sumei de 19.000 DM (a se vedea declarațiile de la filele 44-49 dosar urmărire penală). Martorii sus menționați au fost ascultați și în fața instanței de fond, respectiv Judecătoria Arad (până la modificarea dispozițiilor privind competența după calitatea persoanei) cât și în fața Curții de Apel Timișoara.
Martorii și-au menținut declarațiile (a se vedea filele nr. 49-52 dosar Judecătoria Arad). În fața Curții de Apel Timișoara s-au solicitat relații de la R.B. - Sucursala Arad referitoare la faptul dacă numita Ș.F. a efectuat în perioada 01 februarie - 10 februarie 2003 operațiuni de schimb valutar. Din adresa din 16 noiembrie 2007 rezultă că în perioada 01 februarie - 10 februarie 2003 numita Ș.F. nu a efectuat operațiuni de schimb valutar în arhivele unității, nefiind înregistrate astfel de documente. La cererea inculpatei au fost audiați mai mulți martori: B.O.O., M.S., Ț.P.I., care au făcut depoziții care însă nu au legătură directă cu cauza.
Martora B.O.O., nepoata inculpatei, avocat stagiar în biroul acesteia a relatat că are cunoștință despre încheierea contractului de asistență judiciară între inculpată și fiica părții civile și nu cunoaște nici un fel de date privitoare la predarea unor sume de bani (fila 18 - 19 dosar instanță de fond Curtea de Apel Timișoara). Martorul Ț.P.I., avocat stagiar, a relatat faptul că a efectuat depuneri de sume de bani la C.E.C., trezorerie sau alte locuri la cererea inculpatei și că nu își amintește să fi consemnat vreo sumă de bani la C.E.C. în numele părții civile. Martora M.S., prietena inculpatei, a susținut că a fost în biroul inculpatei când partea civilă a avut o discuție cu inculpata care, i-a înmânat o chitanță de consemnare a unor sume la C.E.C.
A mai susținut că are cunoștință despre împrejurarea că partea civilă și inculpata se aflau într-o relație de dușmănie, întrucât inculpata l-ar fi apărat într-un proces pe fratele părții civile care avea interese contrarii acesteia din urmă. În cauză nu s-a putut efectua o expertiză grafologică, întrucât originalul înscrisului falsificat nu a fost depus la dosar, ci doar o xerocopie a acestuia. Partea civilă a susținut că inculpata, la insistențele ei, i-a remis xerocopia chitanței depusă la dosar din care rezulta împrejurarea că s-ar fi depus suma de 315.000.000 lei și nu originalul acelei chitanțe. Inculpata nu a depus originalul chitanței, susținând că nu se află în posesia sa. Din relațiile solicitate de la C.E.C.
- Sucursala Arad a rezultat împrejurarea că în realitate inculpata a depus suma de 315.000 lei pe seama numitului I.F.S. în numele părții civile Ș.F., ea semnând dovada de consemnare a sumei. Inculpata a fost nesinceră pe tot parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, susținând constant că nu a primit decât suma de 315.000 lei de la partea civilă și că această sumă nu ar fi consemnat-o ea la C.E.C. Declarațiile inculpatei au fost însă infirmate de casiera - controlor de ghișeu P.A., care a arătat că inculpata personal a depus suma și a semnat actul de depunere (a se vedea declarațiile fila 51). De altfel, inculpata nu a contestat semnătura aplicată pe dovada de depunere a sumelor de bani.
Depunerea sumei de numai 315.000 lei apare ca nejustificată în raport cu acțiunile formulate de inculpată și cu discuțiile purtate cu partea civilă privitoare la acțiunile pe care le-a formulat în numele acesteia. Per a contrario suma pe care susține partea civilă că a remis-o inculpatei apare credibilă, ea reprezentând echivalentul sumei de 19.000 DM, cât mai trebuia să-i predea aceasta numitului I.F.S. cu titlu de diferență de preț vânzare apartament. Din coroborarea înscrisurilor rezultă că inculpata a consemnat doar suma de 315.000 lei la C.E.C. în numele părții civile și i-a remis acesteia xerocopia chitanței în care apărea consemnată suma reală pe care sus-numita i-a acordat-o, diferența însușindu-și-o.
Acest aspect justifică faptul că a alterat conținutul înscrisului cu scopul de a o induce în eroare pe partea civilă, care îi predase o sumă de 10 ori mai mare. Partea civilă a susținut în mod constant că i-a remis inculpatei suma de 315.000.000 lei ce reprezenta echivalentul sumei de 19.000 DM. Susținerea sa este credibilă, avându-se în vedere că anterior remiterii materiale a acestei sume de bani (10 februarie 2003) inculpata a întocmit o acțiune în justiție (03 februarie 2002) prin care în numele părții civile îl acționa pe numitul I.F.S., afirmându-se în conținutul acțiunii că va consemna diferența de preț de 19.000 DM (a se vedea fila 29 dosar urmărire penală). Martorii audiați în cauză și propuși de partea civilă au declarat la rândul său că partea civilă a remis suma respectivă de bani, parte din aceasta provenind dintr-un împrumut de la martora J.A.
(a se vedea declarațiile 49-52 dosar instanța de fond Judecătoria Arad). Martorii audiați la cererea inculpatei au încercat să contureze o pretinsă relație de dușmănie între partea civilă și inculpată, care este însă infirmată de împrejurarea că aceasta a fost angajată în mai multe procese de partea civilă. Instanța de fond a reținut că nu s-a putut dovedi împrejurarea că partea vătămată i-ar fi remis inculpatei suma de 315.000.000 lei, întrucât părțile nu au încheiat un înscris pentru a dovedi această împrejurare și din aceste motive nu se poate trage concluzia că inculpata ar fi indus-o în eroare prin întocmirea unui înscris falsificat, astfel că nu se poate reține în sarcina acesteia infracțiunea de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.
Se reține că instanța de fond nu a analizat cu suficientă temeinicie depozițiile martorilor și nu a sesizat că martorii propuși în rechizitoriu au avut o poziție constantă, arătând că la inițiativa inculpatei s-a predat suma de 315.000.000 lei în considerarea faptului că aceasta urma să fie consemnată și valorificată într-o acțiune civilă. Nu a analizat sub nici o formă acțiunea civilă formulată pe seama părții civile de către inculpată în care se menționa expres că aceasta, în calitate de reclamantă, va consemna pe seama pârâtului suma de 19.000 DM. Aceeași instanță de fond a ignorat această probă existentă la dosar și nu a coroborat-o cu celelalte și a concluzionat în mod eronat că inculpata nu a indus-o în eroare pe partea vătămată.
Se conchide astfel că dispunând soluția de achitare a inculpatei, instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt, întrucât, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, nu a analizat cu temeinicie depozițiile martorilor și nici acțiunea civilă formulată pe seama părții civile de către inculpată, în care se menționa expres că aceasta, în calitate de reclamantă, va consemna pe seama pârâtului suma de 19.000 DM. Cu referire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se reține că soluția de achitare este, de asemenea, greșită, întrucât instanța de fond nu a avut în vedere împrejurarea că inculpata i-a remis părții civile o xerocopie a chitanței și nu înscrisul original, inculpata procedând în această manieră tocmai pentru a o induce în eroare pe partea vătămată, aspectul nesincer al depozițiilor inculpatei fiind evident, aceasta susținând că nu a depus suma de bani, însă din înscrisurile depuse de la Sucursala C.E.C.
Arad rezultă că inculpata a semnat recipisa de consemnare a sumelor de bani, aspect pe care nu l-a infirmat. Așa fiind, urmează a se dispune condamnarea intimatei inculpate Ș.F. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 288 alin. (1) C. pen., comise cu vinovăție, la pedepse cu închisoarea la limita minimă a textelor de lege sancționatorii. Urmează ca în temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., inculpata să execute pedeapsa cea mai grea ce se va aplica, în speță 3 ani închisoare. Urmează ca pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. să se interzică inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
Apreciind că scopurile și finalitățile definite prin dispozițiile art. 52 C. pen. vor putea fi atinse și fără privare de libertate și având în vedere și criteriile legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., raportat pe de o parte la pericolul social generic și concret al faptelor comise, cuantumul prejudiciului material cauzat, cât și pe de altă parte datele care circumstanțiază persoana intimatei inculpate (avocat, poziție procesuală nesinceră, condamnată definitiv într-o altă cauză pentru infracțiunea de trafic de influență) urmează ca, în baza art. 86 1 C. pen., să se dispună suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate pe o durată de 5 ani, ce reprezintă termen de încercare conform art. 86 2 C. pen.
Urmează ca, pe durata termenului de încercare, intimata Ș.F. să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 3 alin. (1) lit. a) - d) inclusiv C. pen. Urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 359 C. proc. pen., să se atragă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. și art. 86 5 C. pen. Urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare, să se dispună suspendarea executării pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. Sub aspectul laturii civile, urmează ca, în baza art. 14 C. proc. pen. combinat cu art. 346 C. proc. pen., să se dispună obligarea intimatei inculpata Ș.F.
la acoperirea prejudiciului material cauzat prin restituirea sumei de 31.500 RON, cu titlu de daune civile către partea civilă Ș.F. Urmează ca, în baza art. 191 C. proc. pen., să se dispună obligarea inculpatei la 1.000 lei cheltuieli judiciare în fond către stat. Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea recursului parchetului să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva sentinței penale nr. 88/PI din 23 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, privind pe intimata inculpată Ș.F. Casează sentința penală atacată și rejudecând: În baza art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., condamnă pe inculpata Ș.F. (fiica lui Ș.Ș. și M.) la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 288 alin. (1) C. pen., condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare. Conform art. 33 - 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. Pe durata prev. de art. 71 C. pen., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În temeiul art. 86 1 C. pen., dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei, pe o durată de 5 ani, care reprezintă termen de încercare pentru condamnată. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Conform art. 359 C. proc.
pen. atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 86 4 și art. 86 5 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. Dispune obligarea inculpatei la restituirea sumei de 31.500 RON, despăgubiri civile, către partea civilă Ș.F. În baza art. 191 C. proc. pen., obligă inculpata la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat. Cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea recursului rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.