ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2443/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la data de 26 februarie 2009 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, anularea actului de constatare nr. 158/3/I.I/2008 încheiat de această autoritate. În motivare, reclamantul a arătat că la data de 4 august 2008 a fost ales viceprimar al municipiului Rădăuți, anterior acestei date, având calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Rădăuți, că deși a depus în termenul prevăzut de Legea nr. 144/2007, la juristul Consiliului local, cererea sa de renunțare la calitatea de reprezentant al AGA SC S.C.

SA, acesta nu a dat curs cererii, reclamantul fiind dezinformat cu privire la acest aspect, și că în cele din urmă, secretarul Consiliului local a sesizat A.N.I. care, potrivit actului de contestare criticat, a arătat că în perioada 4 august 18 noiembrie 2008 s-a aflat în stare de incompatibilitate, fiind astfel incidente dispozițiile art. 44 alin. (2) și art. 48 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 144/2007. A mai susținut reclamantul că pe perioada stării de incompatibilitate nu a solicitat sau primit indemnizația de reprezentant AGA, nu a participat la luarea la ședințele AGA, și nu a luat parte la procesul decizional. Prin sentința nr. 219 din 6 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de reclamantul G.C., ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, faptul că reclamantul nu și-a îndeplinit în termenul legal obligația prevăzută la art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, iar apărările acestuia privind pretinsul refuz al autorității locale de înregistrare a cererii sale de demisie pe care pretinde că a redactat-o în termenul legal, sau cele care vizează împrejurarea că pe durata situației de incompatibilitate nu a încasat drepturi bănești de la SC S.C. SA, sunt nerelevante, astfel încât sesizarea A.N.I. și întocmirea actului de constatare s-a făcut cu respectarea normelor legale incidente în materie. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat recurs reclamantul G.C.

arătând, în esență, următoarele: S-a consultat cu juriștii Consiliului Local al municipiului Rădăuți, care nu i-au înregistrat cererea de demisie, neînregistrare care a fost determinată de părerea acestora că nu există nici o incompatibilitate în privința sa. În plus, a solicitat instanței să ceară lămuriri instituției prefectului, însă răspunsul ce s-a primit evită, de fapt, să clarifice dacă în speță nu este, de fapt, o situație de aplicare a principiului error communis facit ius, care să determine inexistența vreunei încălcări a legii. Această eroare rezultă din faptul că Prefectura a găsit de cuviință să adreseze tuturor consiliilor locale cererea să se înlăture starea de incompatibilitate.

În cauză este vorba de o necercetare suficientă a fondului, în condițiile în care cauza nu era lămurită sub toate aspectele, iar, instanța a rămas în pronunțare deși se impunea revenirea cu adresă la Prefectură pentru lămurirea situației. Pe de altă parte, conform martorului audiat, discutându-se cu juriștii că nu există stare de incompatibilitate, discuție generată de depunerea demisiei, nu i se poate imputa refuzul autorității de a proceda la înregistrarea acesteia. Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, precum și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Este incontestabil că reclamantul G.C., după alegerea sa ca viceprimar al municipiului Rădăuți, la data de 4 august 2008, s-a aflat în incompatibilitatea prevăzută în art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care avea și calitatea de reprezentant al municipiului Rădăuți în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a SC S.C. SA Rădăuți. Răspunderea pentru starea de incompatibilitate în care se afla nu poate fi transferată juriștilor din cadrul Primăriei municipiului Rădăuți și nici altor persoane. Reclamantul, conform principiului nemo censetur ignorare legem , avea obligația legală să cunoască normele juridice referitoare la incompatibilitățile funcției de viceprimar și să acționeze în consecință.

Împrejurarea că a fost consiliat greșit, după cum se apără acesta, nu schimbă datele problemei, acest aspect, al consilierii de către juriștii din Primăria Rădăuți, fiind lipsit de relevanță, deoarece doar reclamantul G.C. răspunde pentru starea sa de incompatibilitate. De asemenea, cum a reținut și prima instanță, nu poate fi primită nici apărarea, reiterată ca motiv de recurs, că i s-a refuzat demisia pe motiv că n-ar fi în stare de incompatibilitate. Demisia este un act unilateral care se exercită discreționar, astfel că neînregistrarea acesteia în 15 zile de la alegerea în funcția de viceprimar, potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, nu îi poate fi imputată decât reclamantului.

Nu poate fi vorba de o situație de aplicare a principiului error communis facit jus pentru că , în speță, nu se discută de o acțiune bazată pe o eroare admisă ca adevăr, care ar trebui juridicește să fie ocrotită, ci despre violarea unei norme juridice inderogabile, care a generat starea de incompatibilitate a reclamantului. Astfel, corespondența purtată cu Prefectura județului Suceava este complet inutilă, fiind lipsit de orice relevanță care este poziția acesteia în privința situației reclamantului ori dacă și alți viceprimari ar fi fost incompatibili la fel ca domnul G.C. Față de cele ce preced, Înalta Curte, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.C. împotriva sentinței nr. 219 din 6 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2010.