ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4310/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin încheierea din 2 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București s-a dispus respingerea cererii de sesizare

a Curții Constituționale formulată de T.M.V.

Pentru a se pronunța astfel instanța

a reținut următoarele:

Contestatoarea T.M.V. a invocat

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) teza 1 din

Legea nr. 36/1995 considerând că acest text de lege contravine prevederilor

art. 46 din Constituția României prin faptul că permite unor persoane străine

de actul juridic încheiat, respectiv certificatul de moștenitor, să-l atace în

justiție în vederea anulării lui, fără a se preciza un termen limită în acest

sens.

Potrivit textului citat, cei care se

consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor

pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor

lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească,

certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de

moștenitor și a casei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

Conform art. 29 alin. (1) din Legea

nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate poate privi

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o

lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei,

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar conform

alin. (3) al aceluiași articol, nu pot face obiectul excepției, prevederile

constate ca fiind neconstituționale, printr-o decizie anterioară a Curții

Constituționale.

În cauză excepția de

neconstituționalitate privește o dispoziție care nu a fost constatată ca fiind

neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la existența unei legături

cu soluționarea prezentei contestații în anulare, dispoziția considerată

neconstituțională stabilește care sunt persoanele care pot solicita instanței

judecătorești, anularea prezentului certificat de moștenitor.

Prezentul proces are ca obiect

contestația în anulare formulată de contestatoarea T.M.V. împotriva sentinței

civile nr. 1522 din 27 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București.

Prin urmare, dispoziția considerată

neconstituțională nu are o legătură directă cu soluționarea fondului prezentei

cauze, din moment ce în prezenta cauză urmează a se verifica incidența în cauză

a motivului invocat de contestatoare prevăzut de art. 318 C. proc. civ. privind

existența unei greșeli materiale în dezlegarea recursului ori omisiunea

instanței din greșeală de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau

de casare prin soluția de respingere a recursului ori de admitere în parte a

acestuia.

Or, nu are nici o legătură cu

soluționarea cauzei pendinte a excepției de neconstituționalitate invocată de

contestatoare, situație în care excepția invocată este inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs contestatoarea considerând-o nelegală, deoarece excepția de

neconstituționalitate privește art. 88 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 36/1995,

text contrar prevederilor art. 46 din Constituție care vizează garantarea

dreptului de proprietate, permițând, consecință a textului neconstituțional,

atacarea în justiție a certificatului de moștenitor, oricând.

Motivează în drept pe dispozițiile

art. 46 și art. 24 din Constituție, art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului art. 299-316 C. proc. civ. și art. 11 și art. 29 din Legea

nr. 47/1992.

Depune la dosarul cauzei motivarea

excepției de neconstituționalitate invocată în cadrul contestației în anulare,

și dovezi în susținerea excepției.

Intimata a formulat întâmpinare

solicitând respingerea recursului, excepția de neconstituționalitate fiind

inadmisibilă.

Depune acte referitoare la fondul

litigiului.

Examinând recursul declarat

împotriva încheierii din 2 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

București instanța reține următoarele:

În mod legal Curtea de Apel

București a dispus respingerea excepției de neconstituționalitate invocată de

recurentă, deoarece conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 textul

considerat a fi neconstituțional, trebuie să realizeze condiții de

admisibilitate privind legătura sa cu cauza supusă judecății.

Prin urmare, neconstituționalitatea

art. 88 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 36/1995 pretins a fi neconstituțională

nu are nici o legătură cu instituția contestației în anulare specială

reglementată de art. 318 C. proc. civ. dedusă judecății fiind neaplicabilă în

soluționarea acesteia.

Față de cele reținute, controlul de

constituționalitate reclamat de contestatoare neavând nici o înrâurire asupra

textelor legale aplicabile în soluționarea cauzei prezente, deoarece nu realizează

condiția impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, care obligă la

caracterul ei de incidență directă față de litigiul aflat în curs de

soluționare.

În consecință, recursul întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este neîntemeiat și urmează a fi

respins în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatoarea T.M.V.

împotriva încheierii de ședință din 2 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 3787/2/2009.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8

septembrie 2010.