ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 23.10.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3396/2009

HOTĂRÂRE

23.10.2009

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3396/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 80 din 24 februarie 2009, pronunțată de

Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 14470/63/2008, s-a dispus:

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr.

522/2004, cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M

.G.,

la pedeapsa de 5 ani

închisoare și 2 ani in

terzicerea

drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

modificată prin Legea

nr. 522/2004, a fost condamnat același inculpat la

pedeapsa de 7 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de

art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35

alin. (3) C. pen., au fost contopite

pedepsele, dispunându-se ca

inculpatul M.G. să execute pedeapsa

rezultantă de 7 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prev.de art. 64

lit. a), b) și

c) C. pen.

A fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev.de art. 6

lit. a), b) și c) C. pen., conform art.

71 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., rap.la art. 88 C.

pen., coroborat cu

art. 300

C. proc. pen. și art. 160

C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa

principală perioada reținerii și

arestării preventive, de la 24 iunie 2008, la zi și a

fost menținută

starea de arest preventiv.

În baza art. 117 alin. (1) și (3) C. pen., s-a dispus

măsura de siguranță a

expulzării față de inculpat, după executarea pedepsei.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

modificată prin Legea

nr. 522/2004, a fost condamnat inculpatul M.R. -

fiul lui

M.P. și S.G.,

la pedeapsa de 4 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a), b) și c) C. pen.

A fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64

lit. a), b) și c) C. pen., conform art. 71 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., rap. la art. 88 C.

pen., s-a dedus din

pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv

de la 5 iulie 2008, la 19

noiembrie 2008.

În baza art. 117 alin. (1) și (3) C. pen., s-a

dispus măsura de siguranță al

expulzării față de inculpat, după executarea pedepsei.

În baza art. 17 și 18 din Legea nr. 143/2000,

modificată prin Legea

nr. 522/2004 și art. 118 pct. 1 lit. b) și pct. 5 C.

pen., s-a dispus confiscarea și

distrugerea cantității de 1466,2 grame rezină de cannabis.

A fost confiscată suma de 1.500 euro de la

inculpatul M.G.

A fost obligat fiecare inculpat la plata

cheltuielilor judiciare în sumă de: câte 65 lei; către martorul B.B.; câte 15

lei către martorul M.M.; câte 15 lei către martorul T.G.G.I.; câte 2.500 lei,

cheltuieli

judiciare statului; câte 1.330 lei, onorariu traducător și câte 150 lei,

reprezentând onorariu avocat

oficiu.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că a fost

investită prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Dolj, nr. 73/D/P/2008, prin care au fost

trimiși în judecată, în stare

de arest preventiv, inculpații: M.G., pentru infracțiunile de introducere în

țară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

modificată prin legea nr. 522/2004 și trafic de droguri de risc în formă

continuată, prev.de art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000, modificată prin

Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în final cu

alicarea art. 33 lit. a) C. pen., privind concursul real de infracțiuni; M.R.,

pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri, prev.

de art. 3 alin. (

1) din Legea nr.

143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în fapt, că în primăvara

anului 2008, inculpații au convenit privitor la înființarea unei societăți

comerciale cu sediul în Bacău, sub denumirea SC S.P. SRL, având ca obiect

importul de produse alimentare și cosmetice și valorificarea în România, prin

centre comerciale din Bacău; în aceeași perioadă, M.R. a cunoscut pe

colaboratorul P.M., propunându-i să racoleze persoane în vederea cumpărării de

droguri - hașiș și cocaină - și colaboratorul să garanteze pentru

solvabilitatea cumpărătorilor și securitatea tranzacțiilor cu aceștia.

În luna mai 2008, inculpatul M.G., prezentat de inculpatul M.R.,

colaboratorului P.M., s-a deplasat din Bacău în Craiova, împreună cu acest

colaborator și au discutat cu o persoană „racolată", respectiv colaboratorul

C.D., privitor la o colaborare având ca obiect aducerea de droguri din Italia,

respectiv hașiș și cocaină, care să fie vândute colaboratorului C.D.

Înțelegerea dintre inculpatul M.G. și colaboratorul C.D. a fost ca

inculpatul să procure și să aducă din Italia, în scopul vânzării către colaborator,

cantitatea de 1,5 kilograme hașiș, la prețul de 3.000 euro/kilogram, în termen

de o lună de la discuția din luna mai 2008.

La revenirea în municipiul Bacău, inculpatul M.G., a discutat cu inculpatul

M.R., în prezența colaboratorului P.M., stabilind împreună modalitatea de

transportare și de vânzare a drogurilor în raiova, respectiv prima vânzare să

fie făcută către colaboratorul C.D. și să vizeze cantitatea de 500 grame hașiș, pentru a se convinge de seriozitatea cumpărătorului, privitor la efectuarea plății

în condițiile stabilite și a verificării securității tranzacției privitor la

descoperirea operațiunii de către poliție. Totodată, inculpatul M.R. a hotărât

ca drogurile pentru prima tranzacție să fie transportate în autoturismul condus

de colaboratorul P.M., iar cei doi inculpați să se deplaseze cu un alt

autoturism, după auovehiculul condus de colaborator.

În aceste condiții, în jurul datei de 15 iunie 2008, inculpatul M.G. s-a

deplasat în Italia, cu avionul, în scopul procurării de hașiș, iar după câteva

zile, inculpatul M.R. a contactat pe colaboratorul P.M., solicitându-i să-l

însoțească în municipiul Alba Iulia, în vederea preluării unor pachete cu

sticle de vin. S-a reținut că inculpatul M.R., în discuția purtată cu acest

colaborator, a utilizat expresii precum

„colete,

pachete, contracte", ceea ce a permis colaboratorului să înțeleagă că este

vorba în realitate despre droguri.

În baza acestei înțelegeri, inculpatul M.R. și

colaboratorul

P.M. s-au deplasat în municipiul Alba Iulia cu

autoturismul V.

cu numere de înmatriculare italiene, proprietatea

inculpatului, iar la destinație

inculpatul a contactat o persoană de

cetățenie italiană, numitul L.

despre care colaboratorul a aflat că se

ocupa cu activități de comerț cu produse

cosmetice în acest oraș; în

timpul nopții cei doi au rămas în apartamentul

numitului L.

În ziua următoare, colaboratorul P.M. și inculpatul M.

R. au

fost conduși de numitul L. la un depozit situat la periferia

orașului,

pe drumul de acces Alba Iulia-Cluj Napoca, la un depozit și aici au fost

descărcat dintr-un autocamion TIR, 2 cutii de carton sigilate, alături de

paleți cu

alte produse, cutiile fiind luate și depozitate de

inculpatul M.R. în

autoturismul V., după care, inculpatul și

colaboratorul s-au deplasat în

orașul Bacău.

În timpul deplasării, la tranzitarea municipiului

Sibiu, inculpatul M.

R., a deschis una din cutii, constatând că se aflau

în interior sticle cu vin, iar

după ridicarea unei sticle, colaboratorul

P.M. a observat prezența unor plăci învelite în staniol, despre care inculpatul

M.R. a afirmat

că „drogurile nu sunt sfărâmate".

La destinație, în municipiul Bacău, drogurile au

rămas în posesia

inculpatului M.R. care le-a depozitat într-un loc neidentificat,

până

în data de 24 iunie 2008, când inculpatul M.G. le-a oferit spre

vânzare colaboratorului C.D.

În intervalul 20-21 iunie 2008, inculpatul M.G. a

intrat în

România cu autoturismul marca R.K., înmatriculat în

Italia,

întâlnindu-se la data de 22 iunie 2008, cu colaboratorul

C.D., în

municipiul Craiova, județul Dolj, între cei doi

efectuându-se o tranzacție, în

sensul că inculpatul a vândut

colaboratorului cantitatea de 500 grame hașiș cu

suma de 1.500 euro.

S-a reținut că inculpatul M.G. a avut asupra sa

drogul la

intrarea în România, drog ascuns în autoturismul R.K.,

despre

venirea sa în România, colaboratorul P.M. fiind anunțat

telefonic

după care, inculpatul alături de colaborator s-au

deplasat pe ruta Balș-Slatina-

Craiova, la locul vânzării drogului - marketul R. din

Craiova, către colaboratorul C.D.

În ziua de 24 iunie 2008, inculpatul M.G. s-a

deplasat din

municipiul Bacău în municipiul Craiova cu autoturismul

marca O.A.

, în care se afla cantitatea de 1,5 kilograme hașiș

în vederea vânzării drogului colaboratorului C.D.; s-a reținut că în

timpul

deplasării, inculpatul a ținut legătura telefonică cu acest colaborator

stabilind un alt loc de întâlnire, în municipiul Slatina, unde s-a realizat

vânzarea

drogului pentru suma de 10.500 euro, după realizarea

tranzacției inculpatul fiind pr

ins în flagrant.

De asemenea, s-a reținut că la data de 26 iunie

2008, inculpatul M.G

., aflat în Arestul I.P.J. Dolj, a contactat

telefonic pe inculpatul M.

R., întrebându-l dacă a fost controlat

de poliție și au fost ridicați banii cu oc

azia

percheziției domiciliare și cerându-i să schimbe banii respectivi la o casă de

schimb valutar, întrucât sunt marcați, precum și să o contacteze pe prietena

sa,

numita A.,

care are „niște mărunțiș".

În raport de restul probelor administrate, organul de urmărire penală a

stabilit că banii la care s-a referit inculpatul

M.G. reprezintă o parte din

suma de 1.500 euro rezultată din vânzarea

drogurilor la 22 iunie 2008, re

spectiv suma

de 500 euro formată dintr-o bancnotă de această valoare.

Audiat asupra acestor aspecte, inculpatul M.R. a precizat că suma de

1.500 euro a ajuns în posesia sa la data de 14 iunie 2008, când îm

preună cu inculpatul M.G. s-au deplasat la punctul

de lucru al SC

A.S. SRL Bacău, unde

inculpatul M. a închiriat un autoturism, iar cu această ocazie a avut nevoie de

bancnote de valoare mai mică, situ

ație în care inculpatul M. a schimbat

bancnota de 500 euro, cu 10 ba

ncnote de

câte 50 euro; inculpatul M.R. a arătat că nu cunoștea pro

veniența

bancnotei de 500 euro și a folosit-o ulterior pentru achitarea cazării la

un hotel din municipiul Craiova.

Asupra inculpatului M.G. cu ocazia prinderii în flagrant la da

ta de 24 iunie 2008 au fost găsite sumele de 300

euro, formate din 6 bancnote de câte 50 euro și de 763 lei, sume pentru care

s-a dispus sechestru provizoriu și co

nsemnarea

la C.E.C., iar de la martora T.A., concubina inculpatului, s-a

ridicat suma de 1.000 euro, formată din 2

bancnote a câte 500 euro, bancnote rezu

ltate

din vânzarea de droguri către colaboratorul C.D., întrucât ba

ncnotele respective conțin seriile indicate în

procesele-verbale de înseriere a bancnotelor predate colaboratorului anterior

cumpărării din 22 iunie 2008.

Totodată, s-a constatat că suma achitată de

inculpatul M.G. pe

ntru folosința autoturismului O.A. în intervalul 24

iunie 2008 - 27 iunie

08, a

fost de 153 euro (echivalentul a 570

lei), astfel că, s-a concluzionat că apă

rarea inculpaților privitor la

schimbarea bancnotei de 500 euro în bancnote de

valoare

inferioară este nefondată, fiind în vădită contradicție cu alte fapte pro

batorii

ce atestă că inculpatul M.G. avea asupra sa suma totală de 71

0 euro

(euro și echivalent în lei), la data de 24 iunie 2008, din care ar fi putut rea

liza plata contractului de

închiriere a autoturismului, fără a necesita schimbarea bancnotei de 500 euro.

În cursul urmăririi penale prin ordonanța nr. 73/D/P/2008 din 11 iulie 20

08, s-a dispus sechestru asigurator asupra

autoturismului R.K

., reț

inându-se că

a fost utilizat de inculpatul M.G. pentru introducerea

România și

transport a drogurilor.

Față de

inculpați s-a dispus măsura arestării preventive, astfel: pentru inculpatul M.G.

prin încheierea din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr.

12582/63/2008, pe o perioadă de 29 zile, iar

pentru

inculpatul M.R., prin încheierea din 6 iulie 2008, pronunțată

de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 13260/63/2008,

pe o perioadă de 29 zile, ambii

inculpați

fiind reținuți definitiv la data de 24 iunie 2008, respectiv 5 iulie 2008;

măsurile preventive au fost prelungite conform art.

155 și urm. C. proc. pen.,

respectiv

menținute conform art. 300

C. proc. pen., art. 160

C. proc.

pen.,

durata procesului în primă

instanță față de M.G., respectiv până la

data de 19 noiembrie 2008, față

de inculpatul M.R., când prin

Decizia penală

nr. 801/2008 a Curții de Apel Craiova, acest inculpat a fost liberat p

rovizoriu sub control judiciar.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj și

inculpații, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:

În apelul parchetului, s-a invocat aplicarea unei pedepse nelegale

pentru

inculpatul M.G. privitor la

infracțiunea de introducere de droguri de

risc în țară, respectiv în

alte limite decât cele prevăzute de lege, precum ș omisiunea instanței de a se

pronunța asupra confiscării autoturismului marca R.K., utilizat de același

inculpat la comiterea infracțiunii; au fost invocate și critici de netemeinicie

privind greșita individualizare a pedepsele aplicate inculpaților, solicitându-se

majorarea acestora în raport de pericolul social al infracțiunilor și amploarea

fenomenului de trafic de droguri.

În apelul inculpatului M.G., s-a criticat sentința pentru nelegalitate

și netemeinicie, privitor la greșita condamnare pentru infracțiunea de

introducere în țară de droguri de risc, solicitându-se achitarea în temeiul art.

10 lit. c) C. proc. pen., precum și la greșita individualizare a pedepsei

pentru infracțiunea prev.de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

solicitându-se aplicarea unei pedepse reduse, apropiată de durata arestării

preventive, cu schimbare modalității de executare în suspendare condiționată

ori suspendare sub supraveghere, conform art. 81 C. pen., respectiv art. 86

C. pen.

În motivarea apelului s-a susținut că prima instanță a reținut din

declarațiile colaboratorului și investigatorului sub acoperire, folosirea

acestora realizându-se numai în faza actelor premergătoare, fără a se efectua

alte probatorii după începerea urmăririi penale; de asemenea, în privința

interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, s-a arătat că s-au

încălcat dispozițiile art. 91

, art. 91

C. proc. pen.,

respectiv că, nefiind începută urmărirea penală, nu se putea obține autorizarea

judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează

urmărirea penală. S-a concluzionat, astfel, că s-a încălcat dreptul la un

proces echitabil pentru inculpați, prin încălcarea dreptului la apărare a

acestora. În privința infracțiunii de trafic de droguri, s-a solicitat să se

rețină toate circumstanțele reale din speță, la individualizarea pedepsei,

respectiv recunoașterea inculpatului, împrejurarea inexistenței unor

antecedente penale pentru același tip de infracțiuni, alături de acțiunea

investigatorului și a colaboratorilor, invocându-se incidența art. 68 alin. (2)

C. proc. pen.

În

apelul inculpatului M.R., s-a invocat nelegala soluție de condamnare,

solicitându-se achitarea acestuia pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000, motivându-se că probele de vinovăție reținute de prima

instanță au fost nelegal administrate atât sub aspectul utilizării

investigatorului sub acoperire și colaboratorilor, cât și privitor la

stabilirea situației de fapt, inculpatului administrând probe pertinente în

apărare, în sensul în perioada 5-20 iunie 2008, nu a părăsit municipiul Bacău

și deci nu a săvârșit nici o acțiune incriminată de lege. Au fost invocate

contradicții între declarațiile colaboratorului P.M., consemnate în

procesele-verbale din 20 iunie 2008, 5 iulie 2008, 30 iulie 2008, precum și

față de declarația dată în faza de judecată la 17 noiembrie 2008, care permit

concluzia inexistenței activității infracționale a inculpatului.

Curtea

de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr.

125 din 1 iunie 2009 a admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Dolj și de inculpații M.G. și M.R., împotriva sentinței penale nr. 80

din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 14470/63/2008.

desființat în parte sentința.

descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului M.G.

reținut aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) și c) și art. 80 C. pen.,

pentru inculpatul M.G. și a art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. c) C. pen.,

pentru inculpatul M.R.

redus pedepsele aplicate inculpaților, după cum urmează:

pentru inculpatul M.G. la 2 ani și 10 luni închisoare și 1 an interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.; la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru o infracțiune prev. de art. 3 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000.

În

baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen.;

recontopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5

(cinci) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen.

dedus în continuare prevenția, de la 24 februarie 2009, la zi și a menținut

starea de arest preventiv față de acest inculpat.

pentru inculpatul M.R. la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare

și 1 (unu) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit.

b) C. pen., pentru o infracțiune prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 43/2000.

În

baza art. 17 alin. (1), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus

confiscarea și distrugerea și a cantității de 495,28 grame rezină cannabis.

menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile

judiciare, în sumă de 650 lei, reprezentând onorariul traducătorului au rămas

în sarcina statului și se vor vira din fondul M.J.L.C., către traducătorul D.R.C.

Împotriva

acestei din urmă decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serv. Teritorial Craiova și

inculpații M.G. și M.R. pentru motivele arătate în încheierea de ședință pronunțată

la termenul din 9 octombrie 2009, inculpații reiterându-le pe cele invocate în

fața primei instanțe de control judiciar.

Examinându-se

actele și lucrările dosarului se constată că primul motiv din recursul declarat

de parchet este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele motive:

Astfel,

se constată că atât instanța de fond, cât și instanța de apel, nu s-au

pronunțat prin dispozitiv asupra sechestrului asigurător instituit în cursul

urmăririi penale prin ordonanța nr. 73/D/P/2008 din 11 iulie 2008 asupra

autoturismului marca R.K., încălcându-se prevederile art. 357 alin. (2) lit. c)

C. proc. pen.

Instanța

de apel, deși în considerente, analizând motivul de apel invocat de D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Dolj, motivează faptul că nu se impune confiscarea

autoturismului marca R.K. în privința căruia s-a dispus sechestru asigurător

prin ordonanța 73D/P/2008 din 11 iulie 2008 emisă de D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Dolj, întrucât s-a constatat că la dosar nu există probe concludente

în baza cărora să se rețină că inculpatul a adus în România drogurile cu

ajutorul acestui autoturism, prin dispozitivul hotărârii nu s-a pronunțat în

nici un fel asupra măsurii asiguratorii luată față de autoturism.

privire la recursurile declarate de inculpați:

Inculpatul

M.G. a criticat cele două hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie cu

privire la greșita condamnare pentru infracțiunea de introducere în țară de

droguri de risc, solicitându-se achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În

motivarea recursului s-a susținut că au fost încălcate dispozițiile legale

privind administrarea probelor, inculpatul fiind trimis în judecată pe baza

interceptărilor unor convorbiri telefonice și discuții din mediul ambiental, anterior

începerii urmăririi penale.

În

privința infracțiunii de trafic de droguri s-a susținut că inculpatul a fost

instigat de colaboratorul sub acoperire, care în mod insistent, i-a solicitat

să-i procure droguri, solicitându-se reindividualizarea pedepsei și aplicarea

dispozițiilor art. 81 sau 86

C. pen.

privire la recursul parchetului a pus concluzii de respingere a acestuia ca

nefondat.

Inculpatul

M.R. a susținut, de asemenea, că în faza de urmărire penală probele au fost

administrate nelegal. În temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385

pct. 18 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului și achitarea sa în baza

dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

întrucât fapta nu există. A mai susținut că a fost condamnat greșit numai pe

baza declarațiilor date de investigatorul sub acoperire P.M., declarație care

nu se coroborează că nici o altă probă administrată în cauză.

privire la recursul parchetului a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Recursurile

declarate de inculpați sunt nefondate.

Trimiterea

în judecată a inculpaților s-a întemeiat atât pe datele rezultate din

activitatea colaboratorilor și investigatorului sub acoperire, respectiv datele

rezultate din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice

interceptate, cât și pe datele rezultate din declarațiile martorilor existenți,

altor martori care au cunoscut împrejurări referitoare la activitatea

infracțională, coroborate cu date rezultate din probe științifice - rapoarte

tehnico-științifice care stabilesc natura și cantitatea drogurilor

tranzacționate - alături de datele consemnate în procesele verbale de prindere

în flagrant a inculpatului M.G.

Conform

prevederilor art. 224

- art. 224

C. proc. pen.,

investigatorii sub acoperire pot fi folosiți în vederea strângerii datelor

privind existența infracțiunii și identificarea persoanelor față de care există

presupunerea că au săvârșit o infracțiune (art. 224

alin. (1) C.

proc. pen.), deci, inclusiv în faza actelor premergătoare, dacă infracțiunea

care formează obiectul actelor de cercetare penală face parte din categoria

infracțiunilor expres delimitate de lege, inclusiv traficul de stupefiante,

legiuitorul impunând numai condiția existenței unor indicii temeinice și

concrete că se pregătește săvârșirea acelei infracțiuni.

Totodată

se constată că autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire este dată

prin lege (art. 224

alin. (1) C. proc. pen.), în competența

procurorului, sintagma „procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea

penală, având semnificație pentru stabilirea competenței materiale și

teritoriale a instrumentării urmăririi penale iar nu pentru stabilirea

coincidenței între momentul începerii urmăririi penale și momentul autorizării

activității investigatorului.

În

speță, cerințele prevăzute de art. 224

- art. 224

proc. pen. au fost respectate faptele săvârșite de inculpați fiind dovedite în

faza de urmărire penală cu : procesul verbal din 15 mai 2008 privitor la

audierea unui colaborator la data de 4 mai 2008, acestea furnizând date

privitoare la activitățile inculpatului M.G. desfășurate atât în Italia, cât și

în România, inclusiv privitor la trafic de droguri, sens în care s-a dispus

autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire și a colaboratorilor prin

ordonanța procurorului nr. 4D/A/2008 din 4 mai 2008; procesele verbale din 4

mai 2008 privitor la activitățile observate de dispozitivul de supraveghere -

remiterea unei mostre de hașiș de către inculpatul M.G. colaboratorului P.M., prin

raportul de constatare tehnico-științifică din 14 mai 2008, stabilindu-se că

este rezină de cannabis în cantitate de 4,62 grame.

Având

în vedere aceste considerente se constată că sunt nefondate criticile

inculpaților referitoare la nelegalitatea probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Examinând

actele și lucrările dosarului se constată că instanțele de fond și apel cu

reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților dând faptelor

săvârșite de aceștia, încadrarea juridică corespunzătoare.

Pentru

inculpatul M.G. s-a dovedit că la datele de 22 iunie 2008 și 24 iunie 2008 a vândut colaboratorului C.D. cantitățile de 500 grame rezină de cannabis pentru suma de 1.500

euro (faptă probată cu procesul verbal din 4 iulie 2008 privitor la audierea

colaboratorului C.D.; rezoluția de eliberare a sumei de 3.000 euro în vederea

cumpărării de drog din data de 22 iunie 2008; procesul verbal din 22 iunie 2008

privind predarea sumei de 1.500 euro de către martora T.A. a două bancnote de

câte 500 euro ale căror serii corespund celor consemnate în procesul vebral din

22 iunie 2008; declarația martorei din 8 iulie 2008; procesul verbal din 24

iunie 2008 emis de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor care

atestă că proba respectivă este constituită din 495,28 grame de rezină de cannabis - masă brută 538,04 grame - respectiv cantitatea de 1.457,4 grame cu suma de 10.500 euro (faptă probată cu procesul verbal din 4 iulie 2008, care

consemnează declarația colaboratorului C.D. privind cumpărarea drogului de la

inculpatul M.G., remiterea drogului respectiv a prețului, având loc într-un

autoturism O.A.; procesul verbal din 24 iunie 2008 privind prinderea în

flagrant a inculpatului M.G. având asupra sa suma de 10.500 euro iar la

colaborator găsindu-se 10 plăci substanță solidă de culoare verde oliv

identificată prin raportul de constatare tehnico-științifică din 25 iunie 2008

drept rezină de cannabis, tranzacția având loc într-u autoturism marca O.A.

Declarațiile martorilor asistenți M.M. și T.G.G.I., procesele verbale din 24

iunie 2008 privind predarea sumei de 10.500 euro colaboratorului, respectiv

verificarea corespondenței seriilor bancnotelor găsite asupra inculpatului;

declarația inculpatului din 18 iulie 2008, în care recunoaște că a vândut

drog).

Prin

mijloacele de probă mai sus menționate s-a dovedit că inculpații au săvârșit

infracțiunea de trafic de droguri prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

modificată prin Legea nr. 522/2004.

Infracțiunea

de introducere în țară de droguri de risc prevăzută de art. 3 alin. (1) din

aceeași lege a fost dovedită cu datele rezultate din actele premergătoare

efectuate de colaboratori și investigatori sub acoperire care se coroborează cu

datele rezultate din interceptarea convorbirilor telefonice din 26 iunie 2008

dintre cei doi inculpați coroborate cu recunoașterea inculpatului M.G.,

respectiv recunoașterea parțială a inculpatului M.R.

În

procesul verbal din 5 iulie 2008 s-a consemnat declarația colaboratorului care

a asistat la discuția dintre inculpați privitor la tranzacțiile de droguri

viitoare, discuție în cadrul căreia s-a stabilit ca inculpatul M.G. să aducă

droguri în România, inițial într-o cantitate mai mică, pentru a verifica

seriozitatea cumpărătorului - pe care urma să-l găsească colaboratorul - precum

și securitatea tranzacției, după care, procurarea și vânzarea drogurilor să se

desfășoare regulat.

Apărarea

formulată de inculpatul M.G. cu ocazia audierii sale la judecata în primă

instanță (declarația din 22 sept. 2008), în sensul că a cumpărat drogurile din

Timișoara, de la o persoană indicată de investigator nu a fost justificată prin

nici o probă.

În

cauză au fost audiați în faza de judecată colaboratorii C.D. și M.P. care au

declarat că înțelegerea dintre inculpați și colaboratori a fost ca inculpatul M.G.

să procure și să transporte drogul în România, discuție anterioară cu 2 luni

față de data tranzacției din speță, colaboratorul C.D. fiind contactate de

inculpatul M.R. care l-a anunțat că „marfa sosise în țară și urma să-i fie

livrată” colaboratorului; de asemenea colaboratorul P.M. a relatat că a fost

apelat de către inculpatul M.G., cât timp acesta se afla în Italia, cerându-i

să se deplaseze împreună cu inculpatul M.R. la Alba Iulia de unde au ridicat

două cutii, în care se aflau sticle de vin, iar în fiecare cutie se aflau 4

pachete de hașiș ambalate în staniol.

Împrejurările

mai sus menționate se coroborează cu declarația martorului G.F. care a arătat

că la data de 23 iunie 2008 inculpatul M.R. a depozitat în boxa de la locuința

martorului mai multe cutii cu vin și produse cosmetice găsite cu ocazia

percheziției domiciliare din 25 iunie 2008, confirmându-se faptul că drogurile

- observate de colaboratorul M.P. într-una din cutiile care conțineau sticle de

vin, în timpul deplasării de la Alba Iulia la Bacău - au fost predate inculpatului M.G., care le-a vândut la 24 iunie 2008, în Craiova. Totodată s-a reținut că

această tranzacție a avut ca obiect două calupuri învelite în bandă adezivă

care conțineau 1,5 kg de substanță solidă de culoare maronie, ceea ce se

coroborează cu datele furnizate de colaboratorul P.M., care a arătat că în

transportul de la Alba Iulia existau 8 baghete de hașiș, precum și cu datele

furnizate de colaboratorul C.D. care a fost informat că marfa (2 kg de droguri) a fost livrată anterior primei tranzacții din 22 iunie 2008.

Așa

fiind se constată că inculpatul M.G. a săvârșit infracțiunea prev. de art. 3

din Legea nr. 143/2000 numai privitor la drogurile vândute la 22 iunie 2008,

respectiv 495,28 grame rezină de cannabis, iar pentru cantitatea de 1.466,2 grame rezină cannabis se reține că a ajuns în România prin intermediul unor persoane rămase

neidentificate, respectiv în municipiul Alba Iulia, transportul realizându-se

prin ascunderea drogului în cutii cu sticle de vin, într-un autocamion TIR, din

depozitul respectiv fiind ridicate de către inculpatul M.R. împreună cu

colaboratorul P.M. și transportate la Bacău, unde au fost depozitate la

martorul G.F. și, ulterior, predate inculpatului M.G., care le-a comercializat.

Față

de această situație de fapt se constată că cele două instanțe corect au reținut

că ambii inculpați au săvârșit infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004, în formă

simplă inculpatul M.R. și în formă continuată inculpatul M.G., pentru acest din

urmă inculpat reținându-se că a săvârșit și infracțiunea prev. de art. 3 din

același act normativ.

Interpretând

și administrând corect și complet probele instanțele au stabilit o situație de

fapt ce corespunde realității, vinovăția inculpaților fiind de asemenea corect

reținută astfel că nu poate fi incident cazul de casare prev. de art. 385

pct. 18 C. proc. pen.

Recursurile

inculpaților nu sunt fondate nici sub aspectul stabilirii pedepselor acestea

fiind corect individualizate de prima instanță de control judiciar, atât sub

aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare, cu privare

de libertate.

Astfel,

conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de

reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar

potrivit art. 72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține

seama de dispozițiile generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă fixate de

partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

În

speță, instanța de apel a avut în vedere și împrejurarea că inculpații,

cetățeni italieni, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale pe teritoriul

României, că au avut o conduită procesuală cooperantă și că înainte de

săvârșirea infracțiunilor au avut o conduită bună.

În

consecință, Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

Craiova.

casa în parte Decizia penală nr. 125 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova,

secția penală și pentru cauze cu minori, și rejudecând va dispune ridicarea

sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra

autoturismului marca R.K. Totodată va menține celelalte dispoziții ale deciziei

atacate.

respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.G. și M.R. împotriva

Deciziei penale nr. 125 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, ssecția penală și pentru cauze cu minori.

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.G. timpul reținerii și arestării

preventive.

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenții inculpați la cheltuieli

judiciare către stat iar onorariul cuvenit interpretului de limbă italiană se

va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.CO.T.

- Serviciul Teritorial Craiova, împotriva Deciziei penale nr. 125 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpații M.G. și

M.R.

Casează, în parte,

decizia atacată și rejudecând:

Dispune ridicarea

sechestrului asigurator instituit în cursul urmăririi penale prin Ordonanța nr.

73/D/P/2008 din 11 iulie 2008 asupra autoturismului marca R.K.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei atacate.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații M.G. și M.R. împotriva Deciziei penale

nr. 125 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.