ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4066/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4066/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin încheierea din data de 26 noiembrie 2008 Curtea de Apel București, sectia
a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca
neîntemeiată, cererea de suspendare a executării ordinului nr. 1/2746 din 6 mai
2008, emis de M.A.I., formulată de numitul C.J.D. ca cerere accesorie în cadrul
acțiunii de anulare a aceluiași ordin.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că
cererea nu întrunește condițiile prevăzute de art. 14, raportat la art. 15 din
Legea nr. 554/2004, în sensul că nu există o pagubă iminentă, întrucât efectele
actului contestat nu produc o pagubă cu caracter irevocabil.
În ceea ce privește cazul bine justificat,
instanța a constatat că nu poate aprecia nelegalitatea actului atacat înainte
de a fi administrate toate dovezile și nici nelegalitatea aparentă a acestuia
pe baza probelor aflate deja în dosar, căci ar risca să-și formeze o convingere
eronată asupra ansamblului cauzei.
Împotriva acestei încheieri, a declarat în
termen recursul de față reclamantul, cererea fiind legal timbrată.
În motivarea cererii, recurentul critică
soluția ca nelegală și nefondată, arătând că:
- în ceea ce privește cazul bine justificat,
instanța nu a ținut seama de principiul stabilității în funcție a
funcționarilor publici cu statut special, prevăzut de dispozițiilor art. 66
alin. (1) din Legea nr. 360/2002. Consideră recurentul că acest principiu nu
poate fi înfrânt de prezumția de aparență a legalității de care se bucură - de
regulă - toate actele administrative;
- în ceea ce privește paguba iminentă,
instanța nu a ținut seama de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care
impune existența unei pagube iminente, întrucât, în speță, încetarea
raporturilor de serviciu are drept efect direct lipsirea de salariu care
echivalează cu o pagubă iminentă, iar textul art. 14 nu prevede ca această
pagubă să nu mai poată fi recuperată pentru a se dispune suspendarea.
Recursul nu se fondează.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din
Legea nr. 554/1004, suspendarea executării actului administrativ, fiind o
situație de excepție de la principiul executării din oficiu a petelor
administrative, se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru
prevenirea unei pagube iminente, până la pronunțarea instanței de fond, aceste
condiții trebuind îndeplinite în mod cumulativ, ele determinându-se reciproc.
Existența unui caz bine justificat, care să
înfrângă principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din
oficiu, impune existența unei puternice îndoieli asupra prezumției de
legalitate de care se bucură un act administrativ emis în baza legii și pentru
executarea acesteia.
Verificând întrunirea în cauză a acestor
condiții, instanța de fond, în mod corect, a constatat că acestea nu sunt îndeplinite.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, la o sumară cercetare a
fondului, instanța nu a putut reține elemente de vădită nelegalitate a actului
administrativ atacat, motivele invocate de recurentul - reclamant fiind
susțineri de netemeinicie a căror veridicitate nu poate fi verificată, decât
prin administrarea probatoriului specific acțiunii de fond.
În ceea ce privește existența unui prejudiciu
material, instanța de fond a apreciat în mod corect că această condiție nu este
îndeplinită, întrucât paguba invocată de recurentul - reclamant nu are un
caracter irevocabil, iar în situația anulării actului administrativ atacat,
recurentul - reclamant ar fi repus în situația anterioară cu consecința
recalculării și restituirii drepturilor salariale care i s-ar fi cuvenit pe
perioada în care actul administrativ a produs efecte, inclusiv alte prejudicii
dovedite a fi fost suportate de către acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarata de C.J.D. împotriva
încheierii din 11 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VlII-a de
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6
octombrie 2009.