ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2013/2010

Prin sentința comercială nr. 108 din 5

octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, s-a respins acțiunea în anularea hotărârii

arbitrale nr. 29 din 7 ianuarie 2009 a Curții de Arbitraj de pe lângă

U.N.C.M.

București, formulată de

recurenta SC I.G. SRL în contradictoriu cu pârâta S.C.M. (fostă C.M.S.).

Cererea de suspendare a fost anulată ca

netimbrată.

În motivarea sentinței s-au reținut

următoarele:

Motivul întemeiat pe art. 364 lit. a) și b) C.

proc. civ., este neîntemeiat.

Obiectul acțiunii îl constituie obligarea

pârâtei SC I.G. SRL la plata unei sume reprezentând rest de plată din

totalul sumei datorată cu titlu de contravaloare lucrări de

reparații pe care pârâta trebuia să le efectueze conform contractului

de antrepriză nr. 665 din 19 aprilie 2002, contract care are la art. 9

prevăzută o clauză compromisorie.

Apărările pârâtei, precum și întreaga

probațiune vizează elucidarea raporturilor juridice dintre

părți rezultate în urma derulării contractelor de

antrepriză și de schimb imobiliar din 19 aprilie 2002 și nu a

celui de schimb imobiliar autentic din 9 mai 2002.

S-au mai reținut, ca neîntemeiate, și

apărările formulate în temeiul art. 364 lit. c) C. proc. civ., în

conformitate cu art. 353

3

alin. (6) C. proc. civ., părțile

constituind expres la prelungirea termenului arbitrajului. De asemenea, nu s-a

probat că administrarea probelor s-a făcut după amânarea

pronunțării.

În privința art. 364 lit. i) C. proc. civ., s-a

reținut că aspectele invocate țin de netemeinicia și nu de

nelegalitatea soluției pronunțate.

Împotriva acestei sentințe SC I.G. SRL,

pârâtă în arbitraj și reclamantă în acțiunea în anularea

hotărârii arbitrale a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304

pct. 5, 8 și 9, precum și art. 304

1

C. proc. civ.

Referitor la motivele de nulitate întemeiate pe art. 364

lit. a), b) și e) C. proc. civ., recurenta susține că

instanța a interpretat greșit actul juridic dedus

judecății, schimbând natura și înțelesul neîndoielnic al

acestuia, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, greșit s-a interpretat că izvorul

pretențiilor recurentei S.C.M. derivă din contractul de

antrepriză și nu din cel de schimb imobiliar, care nu conține o

clauză compromisorie, determinantă pentru calea arbitrajului.

În privința motivului de nulitate prevăzut

de art. 364 lit. 1) C. proc. civ., se susține că s-a ignorat

încălcarea de către Tribunalul arbitral a unor dispoziții

imperative ale legii, motiv de nelegalitate, prevăzut de art. 304 pct. 5

și 9 C. proc. civ.

Astfel, se invocă încălcarea art. 167 C.

proc. civ., cu privire la administrarea probelor înaintea dezbaterilor asupra

fondului, deoarece instanța arbitrală a rămas în pronunțare

la 16 octombrie 2008, după care a administrat noi probe, fără

citarea recurentei și fără repunerea cauzei pe rol, cu

încălcarea art. 201 – art. 204, 151, 153 C. proc. civ.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate se

vor reține următoarele:

Între părți s-a încheiat contractul de

antrepriză nr. 665 din 19 aprilie 2002 prin care SC I.G. SRL Iași s-a

obligat să efectueze lucrări în favoarea beneficiarei S.C.M. Iași.

Obiectul litigiului promovat pe cale arbitrală

de către reclamanta-beneficiară l-a constituit plata unei sume de

bani pretinsă ca fiind datorată de prestator pentru neefectuarea

integrală a lucrărilor de reparații la care s-a angajat prin

contractul care, la art. 9 constituie clauza compromisorie.

Instanța nu a efectuat nici o interpretare

greșită a actului juridic dedus judecății, ci a dat curs principiului

disponibilității procesului civil și s-a pronunțat în

limitele învestirii sale, motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 8

nefiind incident în speță.

Prin urmare, instanța a dat eficiență

clauzei compromisorii inserată de părți în contractul - obiect

al litigiului și a soluționat legal motivele de anulare întemeiate pe

dispozițiile art. 364 lit. a) și b) C. proc. civ.

Prin cererea de intervenție înregistrată la

2 noiembrie 2009 recurenta SC I.G. SRL a solicitat admiterea recursului cu cheltuieli

de judecată în arbitraj.

Nici motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., nu este fondat.

Prevederile art. 167 C. proc. civ., au fost

respectate, în cauză probele cu expertizele fiind administrate înaintea

dezbaterilor pe fond.

În considerentele sentinței rezultă că

pronunțarea soluției a avut în vedere probele administrate pe

parcursul litigiului, menționându-se expres faptul că opinia

exprimată de unul dintre experți, după cuvântul pe fond nu a

avut nici o înrâurire asupra soluției pronunțate.

În consecință, drepturile procesuale ale

recurentei nu au fost vătămate.

Actul depus neavând valoarea probatorie, prin aceasta

nu se poate susține o încălcarea a art. 201 – art. 206, 151 – art. 153

și 358 C. proc. civ., cu privire la administrarea probei cu

expertiză, condițiile repunerii pe rol a pricinii și principiile

egalității de tratament, al contradictorialității și

respectării dreptului la apărare ce guvernează procedura

arbitrală.

În raport de aceste considerente, nefiind fondat, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va respinge, urmând ca,

potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenta să fie obligată la 5000

lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei S.C.M. Iași,

ocazionate cu plata onorariului avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta SC I.G. SRL

IAȘI împotriva sentinței nr. 108 din 5 octombrie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta la 5.000 lei cheltuieli de

judecată către intimata S.C.M. IAȘI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 iunie 2010.