ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la 23 iulie 2009, petentul A.I.,
în condițiile art. 278
1
C. proc. pen. a înțeles să se plângă împotriva intimatei I.C., magistrat procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru abuz în serviciu, fals intelectual, încălcarea autorității de lucru judecat și complicitate la intenție de omor.
Petentul nu a motivat nici în fapt și nici în drept cererea depusă în condițiile arătate, susținând că la 22 iunie 2009 a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere asemănătoare împotriva intimatei magistrat, la care a atașat mai multe documente, la care însă, procurorul nu i-a comunicat rezultatul cercetărilor sale.
În această situație, pentru a se examina plângerea dedusă judecății, s-a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, să comunice dacă petentul a formulat plângere împotriva intimatei magistrat I.C. și în caz afirmativ, să înainteze dosarul de cercetare penală, precum și soluția adoptată.
Conformându-se acestor solicitări, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, prin adresa nr. 14868/3223/VIII/1/2009 din 9 noiembrie 2009, a comunicat că nu s-a identificat un dosar penal privind plângerea petentului A.I. împotriva magistratului reclamat, dar s-a trimis lucrarea cu nr. 14868/3223/VIII/1/2009.
Din rezoluția nr. 14868/3223/VIII/1/2009 din 13 iulie 2009 a rezultat că plângerea formulată de petent la 22 iunie 2009, prin care solicită cercetarea penală a magistratului I.C. pentru mai multe infracțiuni a fost respinsă deoarece, nu au fost respectate dispozițiile legale aplicabile în materia plângerii sau a sesizării, respectiv prevederile art. 223 C. proc. pen. și art. 222 alin. (1) și (2) C. proc. pen.
S-a mai constatat că petentul folosește un limbaj inadecvat cu privire la magistrați, că motivele invocate sunt puerile și nu reprezintă indicii pentru a determina cercetarea penală a unui magistrat și de asemeni, dovedește reaua credință a acestuia în aprecierea activității desfășurate de procuror.
În acest context, deși petentul se prevalează de dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen., nu respectă și nu se conformează acestor prevederi procesual penale, care limitativ, expres și imperativ, limitează actele ce pot face obiect al acestei proceduri speciale, doar la ordonanțele și rezoluțiile procurorului de netrimitere în judecată [art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen.].
Pe cale de consecință, demersul procesual efectuat de petent se situează în afara normei procesual penale de strictă aplicare și interpretare, ceea ce conduce la sancționarea cu inadmisibilitatea.
Așa fiind, pentru considerentele de fapt și de drept expuse, potrivit art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea formulată de petent cu nesocotirea legii procesual penale, se va respinge ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul A.I.
Obligă petiționarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2009.