ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 86/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 86/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra contestațiilor în anulare de
față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin înceierea de ședință de la 12 ianuarie 2011 contestația
în anulare ce formează obiectul dosarului nr. 5605/1/2010 a fost conexată la
prezentul dosar, în temeiul dispozițiilor art. 164 alin. (3) C. proc. civ.
Prin contestația fomulată în dosarul
nr. 5605/1/2010 SC U.S.C. SA București împotriva deciziei nr. 961 din 9 martie
2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, reluând
apărările din recurs, a solicitat în temeiul art. 318 C. proc. civ. admiterea
cererii motivat de faptul că instanța de recurs a pronunțat o soluție greșită din
cauza unei evidente erori materiale. În opinia contestatoarei această eroare
constă, pe de o parte în aceea că A.V.A.S. a solicitat ca sumele pretinse să se
acorde societății privatizate, iar pe de altă parte, investiția a fost
realizată, deci soluția instanței, cu privire la penalități, este greșită.
În același dosar nr. 5605/1/2010
intimata A.V.A.S. a invocat excepțiile tardivității și inadmisibilității
acestei contestații.
În prezentul dosar, contestația în
anulare a aceleiași decizii s-a formulat de către SC T.N.G.I.R. SA prin
reluarea apărărilor din fața instanței de recurs, solicitându-se în temeiul art.
318 C. proc. civ. admiterea cererii motivat de faptul că Instanța Supremă a
pronunțat o soluție greșită din cauza unei evidente erori materiale și a
omisiunii de a fi analizat caracterul compensatoriu al daunelor interese. În
opinia contestatoarei eroarea materială constă în aceea că A.V.A.S. a solicitat
ca sumele pretinse să se acorde societății privatizate.
Cât privește excepțiile invocate,
aceste sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Excepția tardivității este nefondată
întrucât contestația în anulare s-a formulat cu respectarea termenului prevăzut
de art. 319 alin. (2) C. proc. civ. în condițiile în care s-a luat cunoștință
de decizia atacată la 7 iunie 2010, iar calea de atac s-a promovat la 22 iunie 2010.
Excepția inadmisibilității este
nefondată întrucât în cuprinsul ei sunt dezvoltate critici pe fondul
contestației în anulare.
Cât privește contestațiile în
anulare, acestea urmează a fi respinse ca nefondate pentru următorul
considerent comun, în speță nefiind vorba nici despre o omisiune a instanței de
a cerceta vreunul dintre motivele de recurs și nici despre vreo eroare
materială. Prin decizia nr. 961 din 9 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția comercială, au fost respinse ca nefondate recursurile
declarate de pârâta SC T.N.G.I.R. SA și intervenienta SC U.S.C. SA împotriva
deciziei comerciale nr. 241 din 19 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a
VI-a comercială.
Analizând decizia atacată prin
prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge contestațiile în anulare
întrucât motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cele prevăzute
318 alin. (1) teza 1 și 2 pentru care poate fi admisă o atare cale de atac. În
fapt, prin criticile formulate și expuse în cele ce preced, se reiterează
motivele de recurs.
Motivul prevăzut de art. 318 teza 2 C.
proc. civ., are în vedere situația în care instanța, respingând recursul sau
admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din
motivele de casare sau de modificare. Analizând însă decizia a atacată, rezultă
că recursul a fost cercetat din perspectiva tuturor criticilor formulate.
Prevederile legale ale art. 318 C.
proc. civ. au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie
interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide, în
ultimă instanță, calea unui veritabil recurs la recurs.
Fiind o cale de retractare și nu de
cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte
motive decât cele prevazute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discutie a
unor probleme de fond ce au fost solutionate de instanță și care s-a pronuntat
asupra motivelor de casare invocate de parte.
Potrivit art. 318 C. proc. civ.,
invocat de contestatoare: hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate
cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau
când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din
greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Primul motiv prevăzut de art. 318 C.
proc. civ. pentru formularea contestației în anulare are în vedere erori
materiale evidente în legatură cu aspectele formale ale judecății recursului.
Textul legal vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată,
respectiv de interpretare a unor dispozitii legale, de apreciere a probelor sau
de rezolvare a unui incident procedural.
Greșelile materiale in înțelesul art.
318 C. proc. civ. vizează greșelile săvârșite in legătura cu dezlegarea data
recursului, ele trebuie sa fie evidente si săvârșite de instanța ca urmare a
omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din
dosarul cauzei. Contestația în anulare specială nu poate fi exercitată pentru
remedierea unor greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a
unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural. Contestația în
anulare reprezintă o cale de atac extraordinară de retractare pentru remedierea
unor greșeli materiale și nu pentru reformarea unor greșeli fond.
Așa cum se poate observa din
motivarea contestatoarelor, acestea au în vedere reformarea unor presupuse
greșeli de fond ale instanței recurs, aspecte ce nu reprezintă erori materiale
in înțelesul art. 318 C. proc. civ.
Rezultă, așadar, că dezlegarea dată
recursului prin decizia atacată nu este nici rezultatul unei greșeli materiale
ori al unei omisiuni, iar prezentele contestații în anulare speciale sunt
nefondate și din perspectiva art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente și
nefiind îndeplinite cerințele art 318 C. proc. civ., conform art. 320 C. proc.
civ. se vor respinge, ca nefondate, contestațiile în anulare formulate de
contestatoarele SC T.N.G.I.R. SA București și SC U.S.C. SA București împotriva
deciziei nr. 961 din 9 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepțiile inadmisibilității
și tardivității contestației în anulare formulată de SC U.S.C. SA București
invocate de intimata A.V.A.S. București.
Respinge, ca nefondate,
contestațiile în anulare formulate de contestatoarele SC T.N.G.I.R. SA
București și SC U.S.C. SA București împotriva deciziei nr. 961 din 9 martie
2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 ianuarie 2011.