ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2742/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Giurgiu, iar ulterior prin declinare de competență pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta recurentă SC A.P.C. SRL a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei SC B.T.T. SRL la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul spațiu comercial aflat la adresa din Municipiul Giurgiu, în suprafața utilă de 155 mp. În susținerea acțiunii reclamanta a arătat că, în cursul anului 2005 între aceasta și pârâta a intervenit un contract de locațiune având ca obiect spațiul comercial menționat, aflat în patrimoniul SC B.T.T.

SRL și care excede nevoilor acesteia potrivit obiectului său de activitate și volumului de lucru aferent. În temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 346/2004 reclamanta recurenta a solicitat SC B.T.T. SRL să procedeze la instrainarea către aceasta a activului spațiu comercial referit. Prin sentința comercială nr. 2560 din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comerciala, instanța a respins acțiunea promovată de recurenta reclamantă SC A.P.C. SRL, ca nefondată, reținând în esență că în speță nu este îndeplinită condiția privind existența unui activ disponibil utilizat de reclamantă la data intrării în vigoare a legii, spațiul comercial în cauza nefigurând pe lista activelor disponibile, în fapt fiind utilizat/valorificat de către pârâtă prin închiriere, pentru obținere de profit, în acord cu obiectul sau de activitate.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat apel reclamanta, apel respins, ca nefondat, prin decizia comerciala nr. 452 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel, a reținut că, în cauză, nu s-a făcut dovada caracterului de activ disponibil al spațiului comercial în litigiu, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 încheierea unui contract de înstrainarea având ca obiect un activ al unei societăți cu capital majoritar de stat este determinată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: între părti să existe un contract de închiriere, de asociere în participațiune, de locație de gestiune, contractul să aibă ca obiect un activ disponibil, activul disponibil să fie utilizat de întreprindere, întreprinderea utilizatoare să fie mică sau mijlocie, în interesul legii. Împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în cauză a declarat recurs, recurenta reclamanta SC A.P.C. SRL.

Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. -"hotărârea pronunțată ... a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii". În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a reiterat în esență apărările formulate în fazele procesuale anterioare, insistând asupra întrunirii condițiilor prevăzute de Legea nr 346/2004 cu privire la instrăinarea imobilului în litigiu, prin interpretarea dispozițiilor legale incidente. Intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte analizând recursul prin prisma criticilor formulate, urmează să îl respingă pentru următoarele considerente: În conformitate cu dispozițiile art. 12 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, pot face obiectul obligației de a vinde exclusiv activele disponibile, utilizate de întreprinderile mici și mijlocii în baza contractului de închiriere încheiat cu regiile autonome, societățile/companiile naționale, precum si societățile comerciale cu capital majoritar de stat Totodată, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 se consideră active disponibile, în înțelesul legii, activele care îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții: "a) nu sunt utilizate de regiile autonome, societățile/companiile naționale sau de societățile comerciale cu capital majoritar de stat care le dețin pentru o perioadă de cel puțin 3 luni; se află în conservare pentru o perioadă mai mare de un an; activele închise operațional, numai în cazul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. e)". În speță, imobilul în privința căruia s-a solicitat înstrainarea este utilizat de pârâta SC B.T.T.

SRL conform obiectului de activitate "'închirierea și subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate"- cod C.A.E.N., astfel cum este prevăzut în actul constitutiv, fiind de natură a contribui, la maximizarea veniturilor societății, nefiind disponibil în sensul Legii nr. 346/2004. Noțiunea de utilizare a bunului în accepțiunea legii, cuprinde inclusiv actele de administrare realizate având ca obiect bunul aflat în patrimoniul societății, respectiv contractele de locatiune. Pârâta intimată SC B.T.T. SRL a utilizat bunul imobil, spațiu comercial conform obiectului sau de activitate, a dispus cu privire la acest bun, nu l-a lăsat în conservare, ci îl folosește conform obiectului sau de activitate încasând venituri (chirie), demersuri concretizate într-o activitate comercială recunoscută de legislația în vigoare.

În ceea ce o privește pe recurenta reclamantă SC A.P.C.

SRL, acesteia i-a fost asigurat accesul la activul în litigiu, în cursul anului 2005 fiind perfectat de către părți un contract de locatiune având ca obiect imobilul spațiu comercial menționat cu respectarea dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 346/2004 conform cărora: "întreprinderile mici și mijlocii au acces prioritar la închirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile ale regiilor autonome, societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în condițiile art. 13, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare". Distinct de împrejurarea că spațiul comercial ce face obiectul cauzei nu se afla pe lista activelor disponibile, fiind valorificat de către pârâta, prin închiriere, pentru obținere de profit, este de subliniat că dispozițiile legale incidente, impun ca obligație pentru regiile autonome, societățile/companiile naționale și societățile comerciale cu capital majoritar, fie să asigure accesul prioritar la închiriere, concesiune, leasing, fie la vânzarea spatiilor disponibile în situațiile expres si limitativ determinate, susținerea recurentei reclamante în sensul "obligației unice de vânzare a spațiului neîncadrându-se în ipotezele textului de lege". Pentru aceste considerente conform art. 312 și art. 274 C. proc.

civ se va respinge recursul declarat de reclamanta SC A.P.C. SRL Giurgiu împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel Bucureșt, secția a V-a comercială, ca nefondat, urmând a fi obligată recurenta reclamantă la plata sumei de 2.380 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC B.T.T. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.P.C. SRL Giurgiu împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Obligă recurenta reclamantă la plata sumei de 2380 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2010.