ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9377/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9377/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul București, secția a IV-a civilă, la 26 mai 2008, reclamantul K.L. a chemat în judecată A.V.A.S., Președintele și Vicepreședintele A.V.A.S., solicitând anularea deciziei nr. 114 din 15 aprilie 2008, emisă de această autoritate și obligarea pârâților la soluționarea urgență a notificării nr. 603/2001, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 și înregistrată la A.V.A.S. sub nr. DGJ/58272 din 13 decembrie 2007. În motivarea contestației, reclamantul a arătat că decizia este netemeinică și nelegală pentru că imobilul solicitat a fi restituit, compus din casă și teren în suprafață de 27.277 mp, situat în Cluj Napoca, înscris inițial în C.F.
nr. 5468 Cluj, nr. top 7445, deși a fost preluat în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, la data preluării de către stat făcea parte din intravilanul Municipiului Cluj, această stare de fapt menținându-se și în prezent, așa cum reiese din toate cărțile funciare depuse la dosar. Acesta a mai arătat că imobilele din extravilan nu erau nici la momentul preluării de către stat și nu sunt nici în prezent identificate în cartea funciară prin stradă și număr administrator. Prin sentința civilă nr. 1215 din 7 iulie 2008, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în partea contestația formulată de K.L. și a anulat decizia nr. 114 din 15 aprilie 2008, emisă de pârâta A.V.A.S. și a obligat-o pe aceasta să soluționeze pe fond, prin dispoziție motivată, notificarea nr. 903/2001, referitoare la imobilul situat în Cluj Napoca, înscris în C.F.
nr. 5468 Cluj, nr. top 7445. S-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Președintele și Vicepreședintele A.V.A.S. pentru lipsa calității procesuale pasive. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin notificarea nr. 903/2001, reclamantul a solicitat Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în temeiul art. 9, art. 20 și art. 23 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură sau prin echivalent bănesc, a imobilului compus din casă de cărămidă cu două camere, curte și grădină, în suprafață de 27.277 mp, situat în Cluj Napoca, înscris în C.F. nr. 5468 Cluj, poziția A+7, nr. top 7445. Primăriei Municipiului Cluj Napoca a constatat că terenul revendicat este ocupat de spații de producție și administrative, aparținând SC A. SA și SC L. SA și a dispus transmiterea notificării către A.V.A.S., potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Prin decizia nr. 114 din 15 aprilie 2008 emisă de pârâtă s-a dispus declinarea competenței de soluționare a notificării nr. 903/2001 către Primăriei Municipiului Cluj Napoca, reținându-se prin considerentele acesteia că imobilul revendicat a fost preluat de stat în baza Legii de reformă agravă nr. 185/1945, deci solicitarea nu face obiectul Legii nr. 10/2001, conform art. 8 alin. (1) din lege. S-a mai reținut că, din examinarea C.F. nr. 5468 a rezultat că imobilul ce face obiectul notificării, era înscris în cartea funciară, ca fiind compus din casă de cărămidă, acoperită cu hârtie gudronată, cu două camere, curte și grădină, în suprafață de 4 jug. și 1188 stj., iar în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, dreptul de proprietate a fost înscris în favoarea statului.
Prin raportare la prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 115/1938, aplicabil la momentul preluării bunului de către stat, s-a constatat că înmatricularea unui imobil în cartea funciară nu se putea face decât dacă acesta se găsea situat pe teritoriul unei localități, deci era intravilan. Tribunalul a apreciat că, în aceste condiții, se poate reține o prezumție relativă în sensul situării în intravilan a imobilului și că nu s-a administrat vreo dovadă contrară, care să poată duce la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. S-a considerat că, dispozițiile Legii nr. 185/1945 nu disting între imobilele situate în intravilanul, respectiv în extravilanul localității, simpla împrejurare că denumirea legii face referire la reforma agrară, neputând fundamenta o concluzie în sensul că puteau face obiectul acestui act normativ numai imobilele din extravilan, mai ales față, de cele arătate referitor la înscrierea în cartea funciară.
Tribunalul a reținut că, în situația în care pârâta aprecia că imobilul nu face obiectul legii de reparație în temeiul căreia a fost formulată notificarea conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, soluția corectă era aceea de respingere a notificării și nu de declinare către o altă autoritate, în speță Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Împotriva sentinței menționate a declarat apel pârâta A.V.A.S., criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 referitoare la incidența art. 8. Apelanta a susținut că imobilul pentru care s-a formulat notificarea a fost preluat de stat în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1995, astfel încât nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
De asemenea, s-a arătat că, raportat la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001și ale art. V alin. (1) și (2) din Titlul I al Legii nr. 247/2005, care instituie competența comisiilor locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 pentru soluționarea unor astfel de cereri, hotărârea primei instanțe este nelegală. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 770 A din 27 octombrie 2008, a respins ca nefondat apelul pârâtei A.V.A.S., reținând, în esență, că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001, întrucât din extrasul de carte funciară nr. 5468 Cluj rezultă situarea imobilului în intravilanul localității Cluj-Napoca.
S-a considerat că preluarea imobilului de la autorul intimatului reclamant prin Legea de reformă agrară nr. 185/1945 nu echivalează cu dovada situării imobilului în intravilan, pentru a fi atrasă incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, pârâta A.V.A.S., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin motivele de recurs, s-a susținut că ambele instanțe, de fond și apel, au interpretat și aplicat nelegal dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, stabilind astfel eronat în sarcina A.V.A.S. obligația de soluționare pe fond a notificării nr. 903/2001. Recurenta a arătat că imobilul revendicat înscris sub nr. top 7445 a fost preluat de stat în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, motiv pentru care solicitarea reclamantului nu face obiectul Legii nr. 10/2001, conform art. 8 alin. (1) din acest act normativ.
Recurenta a susținut și incidența în cauză a dispozițiilor art. V alin. (1) și (2), Titlul I din Legea nr. 247/2005. În faza recursului s-a depus la dosar de către intimatul K.L. adresa nr. 193263/452.1 din 2 octombrie 2009 a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Direcția Patrimoniu și Evidența Proprietății, prin care i s-a comunicat că imobilul se afla, la data trecerii în proprietatea Statului Român, în interiorul perimetrului intravilan al Municipiului Cluj-Napoca. Examinând criticile formulate de recurenta pârâtă, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Instanțele de fond și apel au reținut corect că, la momentul preluării în proprietatea Statului Român, imobilul era situat în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, situație ce se verifică și în prezent.
Această situație rezultă din extrasul de C.F. nr. 5468 Cluj (fila 59 verso dosar fond), fiind confirmată și de înscrisul depus în recurs, ce emană de la Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, înscris din care rezultă situarea imobilului. Imobilul ce a format obiectul notificării era compus din casă din cărămidă cu două camere, curte și grădină în suprafață de 4 jug. și 1188 stj. și a fost preluat în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, dreptul de proprietate fiind înscris în favoarea statului. Recurenta pârâtă nu a administrat nicio dovadă contrară care să conducă la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Curtea va reține că dispozițiile Legii nr. 185/1945, în temeiul cărora a fost preluat imobilul nu disting între imobilele situate în intravilanul localităților și cele situate în extravilan, împrejurarea că denumirea acestui act normativ face referire la reforma agrară neputând conduce, prin ea însăși la concluzia că puteau face obiectul acestui act normativ numai imobilele extravilane. În condițiile expuse, susținerea pârâtei recurente în sensul că imobilul solicitat prin notificare este exclus din domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 de art. 8 alin. (1) este nefondată. Curtea va constata, astfel, că instanțele de fond și apel au interpretat și aplicat corect prevederile Legii nr. 10/2001, nefiind incident art. 8 din lege și ca atare, nici art. V alin. (1) și (2) Titlul I al Legii nr. 247/2005, invocat de recurentă.
Pentru considerentele expuse se va constata că nu este întrunit motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul A.V.A.S. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 770/A din 27 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.