ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9377/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, la 26 mai 2008, reclamantul K.L. a

chemat în judecată A.V.A.S., Președintele și Vicepreședintele A.V.A.S.,

solicitând anularea deciziei nr. 114 din 15 aprilie 2008, emisă de această

autoritate și obligarea pârâților la soluționarea urgență a notificării nr.

603/2001, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 și înregistrată la A.V.A.S.

sub nr. DGJ/58272 din 13 decembrie 2007.

În motivarea contestației,

reclamantul a arătat că decizia este netemeinică și nelegală pentru că imobilul

solicitat a fi restituit, compus din casă și teren în suprafață de 27.277 mp,

situat în Cluj Napoca, înscris inițial în C.F. nr. 5468 Cluj, nr. top 7445,

deși a fost preluat în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, la data

preluării de către stat făcea parte din intravilanul Municipiului Cluj, această

stare de fapt menținându-se și în prezent, așa cum reiese din toate cărțile

funciare depuse la dosar.

Acesta a mai arătat că imobilele din

extravilan nu erau nici la momentul preluării de către stat și nu sunt nici în

prezent identificate în cartea funciară prin stradă și număr administrator.

Prin sentința civilă nr. 1215 din 7

iulie 2008, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în partea

contestația formulată de K.L. și a anulat decizia nr. 114 din 15 aprilie 2008,

emisă de pârâta A.V.A.S. și a obligat-o pe aceasta să soluționeze pe fond, prin

dispoziție motivată, notificarea nr. 903/2001, referitoare la imobilul situat

în Cluj Napoca, înscris în C.F. nr. 5468 Cluj, nr. top 7445.

S-a respins acțiunea formulată în

contradictoriu cu pârâții Președintele și Vicepreședintele A.V.A.S. pentru

lipsa calității procesuale pasive.

Pentru a pronunța această hotărâre,

tribunalul a reținut că prin notificarea nr. 903/2001, reclamantul a solicitat

Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în temeiul art. 9, art. 20 și art. 23 din

Legea nr. 10/2001, restituirea în natură sau prin echivalent bănesc, a

imobilului compus din casă de cărămidă cu două camere, curte și grădină, în

suprafață de 27.277 mp, situat în Cluj Napoca, înscris în C.F. nr. 5468 Cluj,

poziția A+7, nr. top 7445.

Primăriei Municipiului Cluj Napoca a

constatat că terenul revendicat este ocupat de spații de producție și

administrative, aparținând SC A. SA și SC L. SA și a dispus transmiterea

notificării către A.V.A.S., potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia nr. 114 din 15 aprilie 2008

emisă de pârâtă s-a dispus declinarea competenței de soluționare a notificării

nr. 903/2001 către Primăriei Municipiului Cluj Napoca, reținându-se prin

considerentele acesteia că imobilul revendicat a fost preluat de stat în baza Legii

de reformă agravă nr. 185/1945, deci solicitarea nu face obiectul Legii nr.

10/2001, conform art. 8 alin. (1) din lege.

S-a mai reținut că, din examinarea C.F.

nr. 5468 a rezultat că imobilul ce face obiectul notificării, era înscris în

cartea funciară, ca fiind compus din casă de cărămidă, acoperită cu hârtie

gudronată, cu două camere, curte și grădină, în suprafață de 4 jug. și 1188

stj., iar în baza Legii de reformă agrară nr. 185/1945, dreptul de proprietate

a fost înscris în favoarea statului.

Prin raportare la prevederile art. 2

din Decretul-lege nr. 115/1938, aplicabil la momentul preluării bunului de către

stat, s-a constatat că înmatricularea unui imobil în cartea funciară nu se

putea face decât dacă acesta se găsea situat pe teritoriul unei localități,

deci era intravilan.

Tribunalul a apreciat că, în aceste

condiții, se poate reține o prezumție relativă în sensul situării în intravilan

a imobilului și că nu s-a administrat vreo dovadă contrară, care să poată duce

la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

S-a considerat că, dispozițiile

Legii nr. 185/1945 nu disting între imobilele situate în intravilanul,

respectiv în extravilanul localității, simpla împrejurare că denumirea legii

face referire la reforma agrară, neputând fundamenta o concluzie în sensul că

puteau face obiectul acestui act normativ numai imobilele din extravilan, mai

ales față, de cele arătate referitor la înscrierea în cartea funciară.

Tribunalul a reținut că, în situația

în care pârâta aprecia că imobilul nu face obiectul legii de reparație în

temeiul căreia a fost formulată notificarea conform art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, soluția corectă era aceea de respingere a notificării și nu de

declinare către o altă autoritate, în speță Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Împotriva sentinței menționate a

declarat apel pârâta A.V.A.S., criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru

greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 referitoare

la incidența art. 8.

Apelanta a susținut că imobilul

pentru care s-a formulat notificarea a fost preluat de stat în baza Legii de

reformă agrară nr. 185/1995, astfel încât nu face obiectul Legii nr. 10/2001.

De asemenea, s-a arătat că, raportat

la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001și ale art. V alin. (1) și

(2) din Titlul I al Legii nr. 247/2005, care instituie competența comisiilor

locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 pentru soluționarea unor astfel de

cereri, hotărârea primei instanțe este nelegală.

Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 770 A din

27 octombrie 2008, a respins ca nefondat apelul pârâtei A.V.A.S., reținând, în

esență, că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001,

întrucât din extrasul de carte funciară nr. 5468 Cluj rezultă situarea

imobilului în intravilanul localității Cluj-Napoca.

S-a considerat că preluarea

imobilului de la autorul intimatului reclamant prin Legea de reformă agrară nr.

185/1945 nu echivalează cu dovada situării imobilului în intravilan, pentru a

fi atrasă incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei menționate a

declarat recurs, în termenul legal, pârâta A.V.A.S., criticând-o ca nelegală

pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, s-a

susținut că ambele instanțe, de fond și apel, au interpretat și aplicat nelegal

dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, stabilind

astfel eronat în sarcina A.V.A.S. obligația de soluționare pe fond a

notificării nr. 903/2001.

Recurenta a arătat că imobilul

revendicat înscris sub nr. top 7445 a fost preluat de stat în baza Legii de

reformă agrară nr. 185/1945, motiv pentru care solicitarea reclamantului nu

face obiectul Legii nr. 10/2001, conform art. 8 alin. (1) din acest act

normativ.

Recurenta a susținut și incidența în

cauză a dispozițiilor art. V alin. (1) și (2), Titlul I din Legea nr. 247/2005.

În faza recursului s-a depus la

dosar de către intimatul K.L. adresa nr. 193263/452.1 din 2 octombrie 2009 a

Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Direcția Patrimoniu și Evidența Proprietății,

prin care i s-a comunicat că imobilul se afla, la data trecerii în proprietatea

Statului Român, în interiorul perimetrului intravilan al Municipiului

Cluj-Napoca.

Examinând criticile formulate de

recurenta pârâtă, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Instanțele de fond și apel au

reținut corect că, la momentul preluării în proprietatea Statului Român,

imobilul era situat în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, situație ce se

verifică și în prezent.

Această situație rezultă din

extrasul de C.F. nr. 5468 Cluj (fila 59 verso dosar fond), fiind confirmată și

de înscrisul depus în recurs, ce emană de la Primăriei Municipiului

Cluj-Napoca, înscris din care rezultă situarea imobilului.

Imobilul ce a format obiectul

notificării era compus din casă din cărămidă cu două camere, curte și grădină

în suprafață de 4 jug. și 1188 stj. și a fost preluat în baza Legii de reformă

agrară nr. 185/1945, dreptul de proprietate fiind înscris în favoarea statului.

Recurenta pârâtă nu a administrat

nicio dovadă contrară care să conducă la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1)

din Legea nr. 10/2001.

Curtea va reține că dispozițiile

Legii nr. 185/1945, în temeiul cărora a fost preluat imobilul nu disting între

imobilele situate în intravilanul localităților și cele situate în extravilan,

împrejurarea că denumirea acestui act normativ face referire la reforma agrară

neputând conduce, prin ea însăși la concluzia că puteau face obiectul acestui

act normativ numai imobilele extravilane.

În condițiile expuse, susținerea

pârâtei recurente în sensul că imobilul solicitat prin notificare este exclus

din domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 de art. 8 alin. (1) este

nefondată.

Curtea va constata, astfel, că

instanțele de fond și apel au interpretat și aplicat corect prevederile Legii

nr. 10/2001, nefiind incident art. 8 din lege și ca atare, nici art. V alin. (1)

și (2) Titlul I al Legii nr. 247/2005, invocat de recurentă.

Pentru considerentele expuse se va

constata că nu este întrunit motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul A.V.A.S.

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta A.V.A.S.

împotriva deciziei nr. 770/A din 27 octombrie 2008 a Curții de Apel București,

secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie

2009.