ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3924/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3924/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra
recursului de față
Î
n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 97 din 1 octombrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția penală
și de minori, a respins plângerea formulată de petiționarul S.O. împotriva
rezoluției nr. 184/P/2008 din 5 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Cluj, pe c
are a menținut-o.
S-au
reținut, în esență, următoarele: Prin plângerea formulată de petiționar la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a solicitat efectuarea de
cercetări față de lucrătorul de poliție O.V., pentru pretinsa săvârșire a
infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C.
pen., susținând că
acesta a instrumentat defectuos plângerea penală a
petiționarului împotriva numiților C.M. și M.B., propunând neînceperea
urmăririi penale față de aceștia, fără a lua declarații
persoanelor reclamate și fără a efectua acte de cercetare.
Prin
rezoluția din 5 mai 2008, dată în dosarul nr. 184/P/2008 al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de
presupusul făptuitor O.V.
, pentru
infracțiunile reclamate, reținându-se că, din verificările
efectuate, nu
se poate reține în sarcina acestuia comiterea faptelor imputate, deoarece
cercetările sale au fost confirmate de către procuror și, ulterior, de către
instanța de judecată, prin hotărâre definitivă.
Prin
rezoluția din 10 iunie 2008, dată în dosarul
nr.
461/ll/2/2008 al procurorului general, a fost menținută rezoluția de
neîncepere
a urmăririi penale, ca fiind legală și temeinică.
Prin
plângerea depusă la instanță, petiționarul a solicitat desființarea rezoluției
de neîncepere a urmăririi penale și sancționarea penală a intimatului O.V.
pentru infracțiunile reclamate.
Instanța
de fond, prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca nefondată,
plângerea petiționarului, reținând, în esență, că soluția procurorului este
legală și temeinică, întrucât actele efectuate de intimat au fost confirmate
sub aspectul legalității și temeiniciei, atât de către procuror, cât și de
către instanța de judecată, prin hotărâre definitivă, astfel că nu se poate
reține că
acesta și-a îndeplinit defectuos
îndatoririle de serviciu, favorizând pe
numiții C.M. și M.B.
Î
mpotriva sentinței a declarat recurs
petiționarul, pe care l-a
motivat la filele 8-10 din dosar.
Recursul
declarat de petiționar împotriva sentinței nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată
că, în mod corect, instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulate de
petiționară, ca nefondată.
Într-adevăr,
așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în cauză nu sunt indicii cu
privire la săvârșirea infracțiunilor reclamate în sarcina intimatului.
Urmare
sesizării intimatului O.V., în calitate de
lucrător
de poliție, prin plângerea penală formulată de petiționar, s-a
desfășurat
etapa actelor premergătoare, în conformitate cu prevederile art. 224 C. proc.
pen., nefiind începută urmărirea penală în cauză. în această fază exterioară
procesului
penal, în care nu există
persoane cu calitate procesuală de părți, cu
drepturi și obligații
procesuale, dispozițiile procesual penale nu permit strângerea de probe, ci
doar efectuarea unor verificări, în care nu se pot efectua audieri.
Pe de
altă parte, activitatea de cercetare penală a lucrătorilor de poliție este
supusă verificării procurorului, care poate confirma sau infirma propunerile
organului de cercetare penală, iar soluția dispusă de procuror este supusă
cenzurii instanței.
Or, în
cauză, așa cum rezultă din examinarea actelor dosarului, se constată că
petiționarul a urmat procedura prevăzută
de
dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen. și a exercitat căile de
atac
prevăzute de lege, iar controlul efectuat a confirmat legalitatea și temeinicia
soluției de neîncepere a urmăririi penale propusă de intimat.
Î
n raport de considerentele expuse, se constată că
sentința
instanței de fond este temeinică și legală,
urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.O., cu
obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de recurentul petiționar S.O. împotriva sentinței penale nr. 97 din 1
octombrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă
recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 27 noiembrie 2008.