ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2985/2010

Asupra recursului civil de față: Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 115 din 3 aprilie 2009, Tribunalul Brașov a respins acțiunea formulată de reclamanta S.E. , formulată în contradictoriu cu pârâții G.E. , C.I. și V.A.F., prin care a solicitat constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, la data de 20 mai 2008, C.I. și G.E., în calitate de promitenți - vânzători și V.A.F., în calitate de promitent - cumpărător, au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care primii pârâți s-au obligat să vândă, până la data de 20 noiembrie 2008, celui de al treilea pârât, imobilul teren agricol, în suprafață de 4 ha 9286 mp, situat în extravilanul satului Hălchiu, cu prețul de 1.100.000 Euro.

Tribunalul a reținut că reclamanta este terț față de convenția încheiată. Motivul de nulitate privind neplata celei de a doua rate din prețul stabilit este o cauză de rezoluțiune, care nu poate fi invocată decât de părțile contractante. De asemenea, indicarea unui domiciliu fictiv de către unul din pârâți nu constituie motiv de nulitate. Tribunalul a mai constat că este neîntemeiată susținerea reclamantei că antecontractul privește o succesiune nedeschisă, din moment ce promitenții - vânzători și-au asumat prin antecontract obligația de a include bunul în masa succesorală până la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare și că neînscrierea imobilului în evidențele de publicitate imobiliară nu echivalează cu scoaterea acestuia din circuitul civil.

Prin decizia nr. 105/Ap din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins apelul declarat de reclamantă. Instanța de apel a reținut că tribunalul a arătat pe larg în ce condiții este admisibilă acțiunea pentru constatarea nulității unui act juridic, în situația în care acțiunea este promovată de un terț față de actul a cănii nulitate se solicită. A mai reținut instanța de apel, că prima instanță a analizat în mod suficient de amplu care sunt căile juridice de urmat pentru partea contractantă care suportă consecințele neexecutării obligațiilor asumate de cocontractantul său. Reclamanta nu poate, de conivență cu pârâții, să eludeze căile juridice care trebuiesc urmate, poziția procesuală a pârâtului fiind irelevantă, față de obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanța de apel a mai constatat că reclamanta nu a indicat în ce constă cauza ilicită, prohibită de lege sau contrară bunelor moravuri și ordinii publice și că numai reclamanta era în măsură să aprecieze cu privire la pertinența și concludenta probei cu interogatoriul pârâtului V.A . Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta. Fără a invoca vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanța de apel a reținut netemeinic că nu a arătat în ce constă cauza nelicită, deoarece și-a motivat cererea și a arătat că antecontractul s-a încheiat fără consimțământul său. A mai arătat recurenta, că instanța de apel, în loc să cenzureze legalitatea respingerii cererii de probațiune, a investit-o cu autoritate de lucru judecat și că a fost respinsă netemeinic proba cu recunoașterea de către pârâți a pretențiilor recurentei.

Recursul declarat este nul. Astfel, potrivit art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Așadar, recursul care cuprinde doar simplele nemulțumiri ale părții nu este un recurs motivat, deoarece motivarea presupune critici de nelegalitate, care să se regăsească în oricare din ipotezele reglementate de art. 304 C. proc. civ., precum și indicarea textelor de lege care se pretinde că au fost încălcate sau greșit aplicate. Or, recursul reclamantei nu cuprinde critici de nelegalitate și nici nu indică în ce ar consta aplicarea greșită a legii și ce texte de lege au fost încălcate.

Recurenta - reclamantă critică decizia instanței de apel, dar criticile nu sunt raportate la eventuale dispoziții legale încălcate, ci la propriile aprecieri ale reclamantei. Cât privește modul în care instanțele au făcut aprecierea probelor, acestea nu pot fi analizate în recurs după abrogarea pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. Pentru considerentele arătate, recursul declarat de reclamantă este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată nul recursul declarat de reclamanta S.E. împotriva deciziei nr. 105/Ap din 12 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 mai 2010.