ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 436/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 436/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de
față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul N.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.T.S. să
se dispună suspendarea executării Ordinului nr. 598 din 24 aprilie 2009 emis de
ministrul tineretului și sportului până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii
reclamantul a arătat că actul administrativ atacat este ilegal întrucât a
operat o desființare formală a postului ocupat de acesta, în realitate postul
existând, scopul ordinului fiind acela de a produce schimbarea reclamantului
din funcție.
În drept, a invocat
dispozițiile art. 14 alin. (1) cu referire la art. 2 alin. (1) lit. ș) și t)
din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinare, pârâtul a
solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Din oficiu, instanța a
invocat excepția lipsei competenței materiale a instanței de contencios
administrativ și a acestei instanțe față de natura raporturilor juridice dintre
părți.
Prin sentința nr. 151/F/CA/2009
din 23 iunie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios
administrativ și fiscal, a declinat competența soluționării cererii de
suspendare a Ordinului nr. 598 din 24 aprilie 2009 emis de M.T.S. în favoarea
Tribunalului Alba, secția civilă – complet specializat în litigii de muncă.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut în esență, următoarele:
A observat că reclamantul a
deținut funcția de director al Clubului Sportiv Alba Iulia conform contractului
individual de muncă nr. 49 din 30 noiembrie 2005.
Prin Ordinul nr. 598 din 24
aprilie 2009, M.T.S. a desființat funcția de conducere a Clubului Sportiv Alba
Iulia și i s-a acordat reclamantului un preaviz de 15 zile lucrătoare începând
cu data de 4 mai 2009.
Constatând că raporturile
dintre părți sunt raporturi de muncă, decurgând dintr-un contract individual de
muncă, Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că potrivit art. 67 – art. 70 din
Legea nr. 168/1999 și art. 2 C. proc. civ. competența materială de soluționare
a cauzei revine Tribunalului Alba, secția litigii de muncă.
Prin sentința civilă nr. 1305/2009
din 14 octombrie 2009, Tribunalul Alba, secția civilă, a admis excepția
necompetenței materiale a acestei instanțe invocată de reclamant și a declinat
cauza în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ
și fiscal.
A constatat ivit conflictul
negativ de competență între Tribunalul Alba, secția civilă și Curtea de Apel
Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea
cauzei conform art. 21 C. proc. civ. și a trimis cauza la Înalta Curte de
Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a se pronunța astfel,
Tribunalul Alba, secția civilă, a reținut, în esență următoarele:
A apreciat că Ordinul prin
care s-a dispus desființarea funcției reclamantului și încetarea raporturilor
de muncă a fost emis de o autoritate publică centrală în exercitarea
atribuțiilor de putere publică, nu în calitate de angajator, astfel că în
temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 competența de soluționare a
cauzei aparține în fond secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale
curților de apel dacă prin lege nu se prevede altfel.
Investită fiind cu
soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va stabili că în
cauză competența de soluționare aparține Tribunalului Alba, secția civilă –
completul specializat în litigii de muncă, având în vedere considerentele ce se
vor arăta în cele ce succed.
Obiectul cererii cu care
instanța de judecată a fost sesizată este reprezentat de suspendarea Ordinului nr.
598 din 24 aprilie 2009 emis de ministrul tineretului și sportului până la
pronunțarea instanței de fond cu privire la legalitatea actului.
Prin Ordinul nr. 598 din 24
aprilie 2009 al M.T.S. s-a dispus încetarea raporturilor de muncă ale
reclamantului cu M.T.S. întrucât ordinul atacat a desființat funcția
reclamantului de director al Clubului Sportiv Unirea Alba Iulia.
Se constată că între A.N.S. și
reclamant s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 49 din 30 noiembrie
2005.
Ulterior, A.N.S. s-a
desființat, drepturile și obligațiile acesteia, inclusiv cele cuprinse în
contractul individual de muncă fiind preluate de M.T.S.
Prin urmare, Ordinul nr. 598
din 24 aprilie 2009 emis de M.T.S. prin care a fost desființată funcția
reclamantului a vizat raporturile de muncă dintre angajat și angajator.
Că lucrurile se prezintă în
acest mod rezultă și din conținutul art. 3 al Ordinului atacat, potrivit căruia
angajatorul, respectiv M.T.S. i-a acordat angajatului, respectiv numitului N.N.
un preaviz de 15 zile lucrătoare începând cu data de 4 mai 2009, în temeiul art.
73 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 C. muncii.
Așa fiind, Ordinul nr. 598
din 24 aprilie 2009 al M.T.S. nu are caracterul unui act administrativ, nefiind
emis de autoritatea publică în exercitarea puterii publice, ci s-au avut în
vedere raporturile de muncă derivate din existența unui contract de muncă
încheiat între părți.
Prin urmare, fiind vorba de
un conflict de drepturi născut din raporturile de muncă izvorâte dintr-un
contract individual de muncă, competența materială de soluționare aparține
Tribunalului, secția litigiu de muncă, ipoteză în care cauza va fi trimisă,
potrivit art. 158 C. proc. civ., Tribunalului Alba, secția civilă – completul
specializat în litigii de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cauzei privind pe reclamantul N.N. și pârâtul M.T.S. prin
ministrul tineretului și sportului în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă
– complet specializat în litigii de muncă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 ianuarie 2010.