ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2939/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 35 din ședința din camera de consiliu de la 24 august 2009 Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a admis cererea formulată de SC B.G. SA ARAD în contradictoriu cu intimata M.O.I., a dispus suspendarea provizorie a executării silite a sentinței civile nr. 1551/2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 970/108/2009, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului declarat împotriva aceleiași hotărâri.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că se impune luarea de urgență a acestei măsuri întrucât în condițiile actualei crize economico-financiare, prin executarea silită a sumei de 139.378 lei (echivalentul a 32.049,32 Euro + 4.005 lei cheltuieli de judecată), la care se adaugă cheltuieli de executare silită, mai înainte ca hotărârea ce constituie titlu executoriu să devină definitivă există riscul de a se crea un blocaj al activității societății.

În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susținut, în esență, că soluționarea cererii de ordonanță președințială fără citarea părților nu a fost motivată de către instanță; că exigențele principiului contradictorialității impun ca orice cereri care se adresează instanțelor judecătorești să fie soluționate cu citarea părților; că în cauză s-a procedat la judecarea pricinii în camera de consiliu tratament inegal pentru părțile din proces; că din actele de la dosarul cauzei nu se poate trage concluzia că sunt îndeplinite cerințele esențiale ale ordonanței președințiale; că urgența nu a fost apreciată în concret de către instanța de judecată; Recursul nu este fondat. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de intimată.

Nu se constată existența cerințelor necesare pentru reținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotărârea cuprinzând în considerente motivele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția dată, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților oferind posibilitatea verificării temeiniciei și legalității ei în ceea ce privește cerințele esențiale ale ordonanței președințiale, astfel cum este enunțată expres prin dispozițiile art. 581 alin. (1) C. proc. civ. Recurenta a invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., însă dezvoltarea în fapt nu permite încadrarea criticilor în motivul de nelegalitate invocat pentru a face posibil controlul judiciar.

Principiul contradictorialității nu a fost încălcat în cauză, legea stabilind principiul potrivit căruia ordonanța se poate soluționa chiar și fără citarea părților, iar instanța de judecată sesizată a apreciat că judecata se poate desfășura și fără citarea părților. Potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., partea trebuia să dovedească vătămarea și prejudiciul cauzat, alături de faptul că acest prejudiciu nu poate fi înlăturat decât prin anularea actului. În cauză recurenta nu a făcut nicio dovadă în acest sens de natură a atrage nulitatea hotărârii ca urmare a judecării cauzei în camera de consiliu. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primit, instanța reținând corect îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 581 C. proc.

civ. Instanța a apreciat în concret asupra urgenței considerând că se impune luarea măsurii suspendării provizorii a executării silite, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului întrucât există riscul de a se crea un blocaj al activității societății, precum și riscul ca întoarcerea executării silite să nu mai fie posibilă datorită insolvabilității creditoarei. În ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., nu mai există temei legal pentru cenzurarea în recurs în condițiile abrogării acestuia. Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta M.O.I. împotriva încheierii nr. 53 din 24 august 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială în dosarul 966/59/2009. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.