ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 557/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia  sub nr. 3120 din 23 aprilie

2003, reclamanta W.R., cetățean chinez, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

de Interne – Autoritatea pentru Străini – Biroul pentru Străini al Județului

Sibiu, a solicitat anularea dispoziției nr. 3443899 din 18 aprilie 2003 de

părăsire a teritoriului României, emisă de pârât. Totodată, reclamanta a

solicitat suspendarea executării actului administrativ  atacat până la

soluționarea acțiunii.

În

motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că:

- începând

cu anul 1997 a obținut dreptul de ședere în România, pentru prestarea unei

activități comerciale;

- deși

îndeplinește condițiile prevăzute de art. 55 din O.U.G. nr. 194/2002 privind

regimul străinilor în România, autoritatea publică pârâta a refuzat să-i

prelungească dreptul de ședere în România.

Pârâtul,

prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, la data

depunerii cererii de prelungire, reclamanta nu a prezentat  dovezi din care să

rezulte că realizează venituri personale în cuantum de cel puțin 500 euro

lunar, ca urmare a activității desfășurate pe teritoriului României.

Curtea

de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios, prin sentința civilă nr.

181 din 28 mai 2003, a admis acțiunea reclamantei și a anulat dispoziția nr. 3443899

din 18 aprilie 2003 de părăsire a teritoriului României, emisă de pârât.

Pentru

a pronunța  astfel, instanța a reținut că:

- din

examinarea probelor administrate în cauză rezultă că reclamanta are calitatea

de asociat și administrator al unei societăți comerciale al cărui capital

social majorat permite funcționarea acesteia în conformitate cu planul de

afaceri;

- reclamanta

a făcut dovada realizării unor venituri lunare suficiente pentru a-și asigura

mijloacele de întreținere, venituri ce depășesc suma de 500 euro.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Administrației și Internelor.

Recursul

este inadmisibil, după cum se va arăta în cele ce urmează:

Potrivit

art. 82 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,

dispoziția de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile

lucrătoare de la data comunicării, la curtea de apel în a cărei rază de

competență teritorială se află formațiunea teritorială care a emis dispoziția

de părăsire a teritoriului, sentința instanței fiind definitivă și irevocabilă.

Cum

sentința Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ, prin care

a fost soluționată cererea reclamantei privind anularea dispoziției de părăsire

a teritoriului, este definitivă și irevocabilă, recursul declarat de Ministerul

Administrației și Internelor urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva

sentinței civile nr. 181 din 28 mai 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

comercială și  contencios administrativ, ca inadmisibil.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 10 februarie 2004.