ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 179/F din 21 decembrie 2009, Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea formulată de reclamantul P.F. din Județul Brașov în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, C.N.A.S. și Ministerul Sănătății, având ca obiect suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 1.088/2009 privind modificarea și completarea contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin H.G. României nr. 1.714/2008 și a Ordinului emis de C.N.A.S. și Ministerul Sănătății nr. 905/1331 din 16 octombrie 2009 privind modificarea Ordinului ministrului Sănătății și al președintelui C.N.A.S.
nr. 416/428/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a contractului –cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009. Prin aceeași sentință, Curtea de Apel a respins atât excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P.F. din Județul Brașov invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, cât și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârâta C.N.A.S. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut că având în vedere scopul propus prin actul constitutiv al asociației P.F.
din Județul Brașov, acesta este pe deplin îndreptățit să formuleze o acțiune în numele și în interesul semnatarilor săi, în condițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004. Excepția lipsei procedurii prealabile a fost respinsă de către instanță, reținându-se că interpretarea dispozițiilor art. 7 și art. 14 din Legea r. 554/2004 nu poate conduce la concluzia adoptată de pârâta C.N.A.S. potrivit cu care sesizarea aproape instantanee a autorității emitente și a instanței ar echivala cu lipsa procedurii prealabile sau cu prematuritatea formulării cererii de suspendare. Asupra fondului cauzei, instanța a reținut în esență, faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube, pentru a admite cererea de suspendare a executării actului administrativ în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, reclamantul a formulat recurs. Ulterior, la data de 31 mai 2010, înainte de termenul de judecată stabilit pentru 01 iunie 2010, recurentul P.F. din Județul Brașov a depus, prin serviciul registratură, o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecarea în recurs a cererii de suspendare, dată fiind admiterea pe fond a acțiunii de anulare a actelor administrative a căror suspendare a fost solicitată, recursul său rămânând astfel fără obiect. Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 246 din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului formulată de recurentul-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de P.F. din Județul Brașov împotriva sentinței civile nr. 179/F din 29 decembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iunie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.