ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2704/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prima instanță

Prin acțiunea înregistrată

la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanta

C.E., a solicitat suspendarea efectelor Ordinului nr. 5530 din 07 octombrie 2009

a Ministrului Educației, Cercetării și Inovării, cerere întemeiata pe dispozițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 4011 din 06 mai 2009 al Ministrului Educației,

Cercetării și Inovării, a fost numită, prin detașare în interesul învățământului,

în funcția de inspector școlar general adjunct al I.S.J. Maramureș, până la organizarea

concursului de către minister.

Prin ordinul nr. 4948

din 31 august 2009, a fost numită, începând cu data de 01 septembrie 2009, pe aceeași

funcție și tot până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului

școlar 2009-2010.

A susținut că Ordinul

a cărui suspendare se solicită a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, nefiind

motivat, nici în fapt și nici în drept, în condițiile în care nu a fost organizat

nici concurs și nici nu s-a sfârșit anul școlar.

Reclamanta a apreciat

că până la soluționarea plângerii prealabile, se poate dispune suspendarea executării

actului administrativ atacat și ca sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 14

din Legea nr. 554/2004.

În ce privește "paguba

iminenta", definita ca fiind prejudiciu material viitor și previzibil sau,

după caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice sau

a unui serviciu public, este și ea îndeplinita daca avem in vedere pierderile materiale

ce îi sunt cauzate și care reprezintă diferența de la salariul funcției pe care

a revenit, la salariul de inspector adjunct.

Pârâtul, prin întâmpinare,

a invocat excepția prematurității cererii, în condițiile în care plângerea prealabilă

a fost înregistrată la emitentul actului după momentul la care a fost sesizată instanța,

respectiv la data de 28 octombrie 2009, în contextul în care, pe rolul instanței,

cererea a fost înregistrată la 27 octombrie 2009. Pe fond, s-a solicitat respingerea

cererii, arătându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele impuse de textul

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 655

din 14 decembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal a admis acțiunea formulată de către reclamanta C.E., și, în consecință

a dispus suspendarea executării ordinului nr. 5530 din 07 octombrie 2009, emis de

pârâtul Ministrul Educației, Cercetării șl Inovării, până la pronunțarea instanței

de fond; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că prin plângerea prealabilă aceasta a supus

analizei organului emitent motive de nelegalitate evidentă a actului administrativ

a cărui suspendare o solicită, de natură a ridica serioase îndoieli asupra valabilității

acestuia.

La o analiză sumară a

acestora, Curtea evidențiază că ordinul nu pare a fi motivat în concret, raportat

la situația reclamantei, textele legale arătate în preambulul lui neavând astfel

de valențe.

În acest context, sunt

reale afirmațiile petentei conform cărora, date fiind circumstanțele în care a fost

numită pe această funcție, încetarea detașării nu pare a se justifica, nefiind încheiat

anul școlar și neorganizându-se concursul pentru ocuparea ei.

Prima instanță a arătat

că prin Rezoluția Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei nr. (77)31 cu privire

la protecția individului în relația cu actele autorităților administrative, s-a

recomandat statelor membre să se ghideze în dreptul și practica lor administrativă

de anumite principii enunțate în rezoluție, în scopul protecției persoanelor, fizice

sau juridice, în procedurile administrative.

În implementarea acestor

principii, cerințele unei administrații bune și eficiente, precum și interesele

terților și interesele marelui public trebuie să fie în mod adecvat luate în considerare,

pentru a asigura cel mai ridicat grad posibil de echitate, în principiul IV din

Rezoluție fiind inserată obligația de prezentare a motivelor care stau la baza actului.

Nu în ultimul rând, pentru

admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ se impune și îndeplinirea

cerinței privind prevenirea unei pagube iminente așa cum a fost aceasta definită

în art. 2 alin (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 respectiv „un prejudiciu material

viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea vizibilă gravă a funcționării unei

autorități publice sau a unui serviciu public".

În dovedirea acestei cerințe,

reclamanta înțelege să se prevaleze de faptul că actul administrativ este de natură

a afecta grav drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, dreptul la producția

socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, fiind apte a produce un

important prejudiciu material, dar și moral al reclamantei, care se impune a fi

evitat, prin suspendarea executării acestui ordin.

Instanța de recurs

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

În motivele de recurs

s-a arătat că, în speță, nu sunt întrunite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004,

respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, că nu au fost analizate motivele

invocate în apărare.

S-a precizat că nu există

o pagubă iminentă, întrucât potrivit Legii nr. 128/1997 reclamanta a avut rezervată

catedra în cadrul căreia a funcționat ca profesor.

Înalta Curte din examinarea

motivelor de recurs, a situației de fapt și a legislației aplicabile reține următoarele:

Situația de fapt

Prin Ordinul nr. 4948

din 31 august 2009, reclamanta C.E. a fost numită inspector general adjunct, prin

detașare, la Inspectoratul Școlar al Județului Maramureș, până la organizarea concursului

pentru ocuparea acestui post, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar 2009

– 2010, cu rezervarea catedrei pe care este titulară.

Ulterior, prin Ordinul

nr. 5530 din 07 octombrie 2009 a încetat detașarea reclamantei, cu revenirea acesteia

la catedra rezervată.

Legislația aplicabilă

Legea nr. 554/2004

art. 14- Suspendarea executării actului:

(

1)

În cazuri bine justificate și pentru prevenirea

unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice

care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate

să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ

unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată

nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează

de drept și fără nicio formalitate.

Art.2 alin. (1) lit.

s)

organisme

sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociații, fundații

și altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor

categorii de cetățeni sau, după caz, buna funcționare a serviciilor publice administrative

;

Lit. t)

cazuri bine

justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură

să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;

Analiza textului

relevă că în vederea suspendării actului administrativ trebuie îndeplinite cumulativ

mai multe condiții.

Astfel, este

necesar a se fi formulat plângere prealabilă și a exista un caz bine justificat

și riscul producerii unei pagube iminente.

În speță,

s-a formulat plângere prealabilă și se poate susține că soluția cuprinsă în Ordinul

nr. 5530 din 07 octombrie 2009 face parte din categoria împrejurărilor de fapt și

de drept, care sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității

actului.

Însă, condiția

privind paguba iminentă nu este îndeplinită, după cum vom explica în continuare.

Urmare a încetării

detașării, reclamanta a revenit la catedra rezervată pe care era titulară, astfel

că aceasta nu suferă un prejudiciu material imediat care să justifice adoptarea

măsurii suspendării executării actului.

În cazul în

care acțiunea reclamantei va fi admisă și actul se va anula aceasta va recupera

diferența de salariu, de la autoritatea emitentă a actului.

În raport

de împrejurările de fapt enunțate, respectiv revenirea reclamantei la catedra rezervată,

nu se îndeplinește condiția pagubei iminent dificil de recuperat, ce ar fi determinată

de executarea actului.

În vederea

admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ toate condițiile

trebuie îndeplinite cumulativ, ori în speță condiția privind paguba iminentă nu

este îndeplinită, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite.

Se va modifica

sentința Curții de Apel Cluj și se va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva sentinței

civile nr. 655 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, modifică sentința atacată în sensul că respinge cererea

de suspendare ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 21 mai 2010.