ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2571/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2571/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
conflictului negativ de
competență de față
;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
la Curtea de Apel Târgu-Mureș, reclamanta SC B.S.M. SRL a solicitat în contradictoriu
cu pârâta Comisia de Monitorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor
Publice București, suspendarea executării Hotărârii din 14 mai 2009 emisă de pârâtă,
prin care s-a dispus măsura suspendării temporare a licențelor de exploatare a aparatelor
de joc, pe o perioadă de 6 luni.
În motivarea
cererii, reclamanta a arătat că în urma unui control efectuat de către Garda Financiară
Galați la un punct de lucru al unui asociat în participațiune, s-a întocmit procesul-verbal
de contravenție, prin care la pct. 1 s-a consemnat săvârșirea contravenției prevăzută
de art. 81 alin. (1) lit. g) din H.G. nr. 251/1999 privind condițiile de autorizare,
organizare și exploatare a jocurilor de noroc, aplicând reclamantei amenda maximă
de 100 RON.
În temeiul
sesizării formulate de către Garda Financiară Galați, Comisia de Autorizare a Jocurilor
de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor Publice București a emis hotărârea
din 14 mai 2009, prin care, în temeiul art. 82 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 251/1999
a suspendat pe o perioadă de 6 luni licențele reclamantei.
Reclamanta
a precizat că a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de
contravenție, iar până la soluționarea acestei plângeri nu este normal să-i fie
suspendate licențele.
Reclamanta
a mai arătat că a formulat contestație administrativă împotriva Hotărârii nr.
636390 din 17 iunie 2009 de suspendare a licențelor.
Ulterior, printr-o
cerere preciz
ă
toare la acțiune,
reclamanta a solicitat anularea Hotărârilor din 14 mai 2009 și din 17 iunie 2009
emise de Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor
Publice București, precum și suspendarea executării hotărârii din 14 mai 2009 până
la soluționarea definitivă a cauzei.
Prin sentința
nr. 106 din 09 octombrie 2009, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Judecătoriei Galați, reținând că potrivit art. 81 din H.G. nr. 251/1999
privind condițiile de autorizare a jocurilor de noroc sunt reglementate contravențiile
și sancțiunile principale, iar la art. 82 sunt prevăzute sancțiunile complementare,
respectiv sancțiunea suspendării temporare, până la 6 luni, precum și anularea licenței
pentru exploatarea jocurilor de noroc, care se pot dispune numai de către Comisia
de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor Publice București,
la propunerea organului constatator.
S-a reținut
că reclamanta atacă tocmai măsura complementară a suspendării temporare a licenței
pentru exploatarea jocurilor de noroc, prevăzută de acest text de lege și prin urmare,
fiind în prezența unei sancțiuni contravenționale complementare, potrivit art. 32
alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 competentă să soluționeze plângerea este judecătoria
în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Prin sentința
nr. 89 din 08 ianuarie 2009, Judecătoria Galați, secția civilă a admis excepția
de necompetență materială invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, reținând că măsura suspendării
pe o perioadă de 6 luni a licențelor acordate reclamantei, luată de Comisia de Autorizare
a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor Publice București, nu este
o măsură complementară sancțiunii contravenționale, ci este o măsură de sine stătătoare
luată în baza unei act administrativ unilateral emis de o autoritate centrală.
Hotărârea
din 14 mai 2009 emisă de Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului
Finanțelor Publice este un act administrativ, astfel încât împotriva lui se face
plângere în temeiul Legii contenciosului administrativ. De altfel, chiar în cuprinsul
Hotărârii din 14 mai 2009 se prevede la art. 2 că ea poate fi atacată în temeiul
Legii contenciosului administrativ.
Fiind un act
administrativ emis de o autoritate sau de o instituție centrală, competența de soluționare
revine Curților de Apel.
Prin aceeași sentință,
constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 20 și următoarele
din C. proc. civ., Judecătoria Galați a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
Examinând și soluționând
conflictul de competență cu care a fost legal investită, Înalta Curte stabilește
că este competentă să soluționeze cauza de față Curtea de Apel Târgu-Mureș, în considerarea
celor în continuare arătate.
Prin cererea de chemare
în judecată cu care a învestit instanța de contencios administrativ, astfel cum
a fost ea precizată la data 23 iulie 2009 reclamanta
SC
B.S.M. SRL
a
solicitat
anularea Hotărârilor nr. din 14 mai 2009 și din 17 iunie 2009 emise
de Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor
Publice București, precum și suspendarea executării hotărârii din 14 mai 2009 până
la soluționarea definitivă a cauzei.
Hotărârea
din 17 iunie 2009 emisă de Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul
Ministerului Finanțelor Publice București a fost dată în soluționarea contestației
formulată împotriva Hotărârii din 14 mai 2009 emisă de aceeași autoritate pârâtă.
Prin Hotărârea
din 14 mai 2009, contestată, s-a dispus măsura suspendării temporare pe o perioadă
de 6 luni a licențelor pentru exploatarea jocurilor de noroc deținute de reclamantă
fiind emisă de autoritatea fiscală pârâtă în temeiul art. 82 alin. (2) din H.G.
nr. 251/1999 privind condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor
de noroc, în limita competențelor legale, prevăzute la art. 5 din Regulamantul de
organizare și funcționare a Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, aprobat
prin actul normativ mai sus menționat (Anexa II) și în raport de propunerea formulată
de Garda Financiară Galați, ca urmare a constatării încălcării de către societatea
reclamantă a dispozițiilor art. 81 alin. (3) din același act normativ.
În cauză, Înalta
Curte apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravențiilor, cum în mod greșit a reținut Curtea de Apel Târgu-Mureș,
întrucât măsura suspendării temporare a licenței de exploatare nu constituie o sancțiune
complementară celei aplicate ca urmare a constatării contravenției, ci este o măsură
aplicată printr-un act administrativ a cărui legalitate este cenzurabilă pe calea
contenciosului administrativ, așa cum de altfel se prevede și în art. 2 din Hotărârea
din 14 mai 2009, fiind dispusă de autoritatea fiscală conform competențelor în domeniul
său de activitate și în baza unor dispozițiilor normative cu caracter special.
În acest sens
sunt dispozițiile art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 69/1998 privind
regimul
de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, în vigoare la data
sesizării instanței de contencios administrativ, care stabilesc că ,,
nerespectarea
normelor privind autorizarea, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobate
prin hotărârea Guvernului atrage după sine răspunderea administrativă și poate conduce
la suspendarea ori la anularea licenței”.
În contenciosul
administrativ, competența materială a instanței de fond este reglementată de
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care instituie două criterii de determinare
a competenței, în funcție de obiectul litigiului: criteriul poziționării autorității
emitente a actului atacat în sistemul administrației publice (rangul autorității
centrale sau locale) și criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului,
taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ
contestat
În speță, reclamanta a
solicitat prin cererea precizatoare, anularea hotărârilor
din 14
mai 2009 și din 17 iunie 2009 emise de Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc
din cadrul Ministerului Finanțelor Publice București
și suspendarea executării
hotărârii
din 14 mai 2009 având ca obiect măsura suspendării temporare a licențelor de exploatare
a jocurilor de noroc.
În aceste condiții, la
stabilirea competenței materiale a instanței de fond se va avea în vedere criteriul
poziționării autorității emitente a actului atacat în sistemul administrației publice.
Cum actele administrative
atacate au fost emise de
Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din
cadrul Ministerului Finanțelor Publice București
, autoritate publică centrală, competentă
să soluționeze cauza de față este Curtea de Apel.
În consecință, Înalta
Curte, în raport de considerentele anterior expuse, va stabili competența în favoarea
Curții de Apel Târgu-Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC B.S.M. SRL. și pe pârâta
Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului Finanțelor Publice,
în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 14 mai 2010.