ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 712/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, reclamanta SC „G.D.” SRL a chemat în judecată pe pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice - Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc,

solicitând anularea Hotărârii nr. 546439 din data de 3 martie 2008, emisă de

pârât, prin care a dispus anularea licențelor pentru exploatarea jocurilor de

noroc de tip mașini electrice cu câștiguri, pentru un număr de 23 mașini

electronice cu câștiguri și 2 rulete electronice cu 5 posturi, emise în

favoarea reclamantei.

și de drept pe care s-a întemeiat cererea.

Reclamanta arată că

hotărârea contestată este legală pentru că nu respectă concluziile Raportului

de inspecție fiscală, din care rezultă că doar pentru 11 licențe din cele 23

deținute de societate se impunea anularea, celelalte 12 licențe fiind anulate

nelegal pentru că au fost achitate cu o întârziere mai mică de 2 luni, iar în

opinia acesteia sancțiunea care trebuia aplicată era suspendarea acestora și nu

anularea, în raport cu dispozițiile O.G. nr. 69/1998, modificată de O.G. nr.

32/2000.

La data de 7

octombrie 2009, reclamanta și-a completat acțiunea solicitând și obligarea

pârâtului la plata despăgubirilor în sumă de 63.369 RON.

formulate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Comisia de Autorizare a

Jocurilor de Noroc.

Pârâtul a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând

că din Raportul de inspecție fiscală rezultă că pentru licențele din data de 12

septembrie 2007, reclamanta a virat cea de-a treia rată cu o întârziere de

peste două luni; nu rezultă că societatea a virat și majorările de întârziere

aferente ratelor plătite cu întârziere pentru toate licențele și nu a declarat

suma plătită în contul taxei de autorizare, fapt pentru care a fost

sancționată.

S-au atașat

înscrisuri reprezentând actele care au stat la baza emiterii deciziei

contestate.

de Apel București.

Prin Sentința civilă

nr. 190 din 20 ianuarie 2009 Curtea de Apel București a admis în parte acțiunea

formulată de reclamanta SC „G.D.” SRL, a anulat Hotărârea nr. 546439 din 3

martie 2008 emisă de pârât și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a

sumei de 28.261 RON cu titlu de despăgubiri.

și de drept care au stat la baza hotărârii instanței de fond.

Potrivit Raportului

de inspecție fiscală încheiat la data de 15 februarie 2008, în ceea ce privește

taxa pentru jocurile de noroc s-a constatat că pentru 11 licențe emise la data

de 17 iulie 2007, pentru exploatarea mașinilor electronice cu câștiguri,

societatea nu a achitat taxa de autorizare, acestea fiind anulate, potrivit

dispozițiilor art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 69/1998, modificată de O.G. nr.

32/2000.

Judecătorul fondului

a reținut că pârâtul a procedat la anularea tuturor licențelor reclamantei,

deși, cel puțin pentru cele 5 licențe emise în data de 25 septembrie 2007 se

impunea doar suspendarea acestora, întrucât, așa cum a reținut și inspecția

fiscală, reclamanta avea întârzieri doar de peste o lună la plata taxei de

autorizare.

În cazul licențelor

emise în data de 12 septembrie 2007, unde se reține că rata a treia a fost

achitată cu întârziere de peste 2 luni, cât și în cazul licențelor emise în

data de 25 septembrie 2007, judecătorul fondului a apreciat că în situația în

care Serviciul Autorizări și Supraveghetori Fiscali din cadrul D.G.F.P. Galați

a permis funcționarea societății reclamante aplicând viza pentru 6 luni, acest

demers al autorității publice o protejează pe reclamantă de sancțiunile

prevăzute de lege și împiedică emitentul licențelor la aplicarea unei sancțiuni

impusă de legea în materie.

Capătul de cerere

privind despăgubirile a fost admis în parte pe considerentul că nu poate fi

reținut caracterul cert al prejudiciului reprezentând valoarea profitului

estimat în perioada 18 martie 2008 - 7 iulie 2008, societatea făcând dovada

plății chiriei pentru perioada de 5 luni și achitând licențele aferente celor

12 licențe anulate nelegal.

de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.

Motive de recurs

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ.

6.1. Instanța de fond

a încălcat prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., deoarece nu

rezultă din cuprinsul hotărârii că judecătorul a analizat apărările formulate

prin întâmpinarea depusă la dosar.

6.2. În speță, au

fost îndeplinite prevederile art. 82 alin. (2) din H.G. nr. 251/1999 privind

condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc, având

în vedere că Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Galați în

calitate de organ constatator, a propus Comisiei de autorizare a jocurilor de

noroc anularea licențelor.

Concluzia la care a

ajuns instanța de fond, conform căreia „pârâta a procedat la anularea tuturor

licențelor reclamantei, deși cel puțin pentru 5 licențe emise în data de 25

septembrie 2007 se impunea doar suspendarea acestora, nu putea conduce decât la

respingerea acțiunii ca neîntemeiată".

6.3. În ceea ce

privește capătul de cerere privind despăgubirile, recurenta arată că suma de

28.261 RON ce apare în dispozitivul hotărârii, nu se mai regăsește nicăieri în

cuprinsul acesteia.

Instanța de recurs a

încuviințat recurentei la termenul de judecată din 10 decembrie 2009 depunerea

la dosar a înscrisurilor prin care să dovedească data efectuării plății

licențelor de către societatea intimată.

II. Considerentele

instanței de recurs.

fondat.

fondului a ajuns la o concluzie contradictorie.

Astfel, deși a

constatat că cel puțin pentru 5 licențe emise în data de 25 septembrie 2007 se

impunea doar suspendarea acestora, a hotărât anularea în întregime a Hotărârii

nr. 546439 din 3 martie 2008.

Instanța de fond s-a

pronunțat în dosar fără a analiza apărările formulate de pârâtă și fără a

exista la dosar toate dovezile necesare dezlegării pricinii.

Aceste dovezi

referitoare la data plății pentru fiecare licență anulată s-au depus în fața

instanței de recurs.

licențelor emise în 17 iulie 2007, în număr de 11, s-au achitat cu întârziere

mai mare de două luni, fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 3 alin. (1)

teza I din O.U.G. nr. 69/1998, pentru anularea licențelor.

Deși societatea

intimată a susținut faptul că pentru licențe taxele au fost achitate la timp,

nu s-au prezentat dovezi în acest sens.

licențele emise în data de 12 septembrie 2007, deși taxa de autorizare s-a

achitat cu o întârziere mai mică de 2 luni, aceasta a generat majorări de

întârziere care nu au fost achitate până la data emiterii actului administrativ

fiscal contestat, ceea ce justifică anularea licențelor.

este și în cazul licențelor emise în data de 25 septembrie 2007, iar

prevederile O.U.G. nr. 69/1998 au fost aplicate corect de către organul fiscal.

aflate la dosar, dovedesc, în contra ceea ce a reținut instanța de fond, că

măsura anulării licențelor în discuție a fost luată de organul fiscal în mod

legal, iar motivele de recurs invocate sunt întrunite.

în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează a se

admite recursul și a se casa hotărârea recurată.

se va constata că acțiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în

întregime, atât cu privire la Hotărârea nr. 546439 din 3 martie 2008, cât și cu

privire la despăgubirile solicitate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Comisia de Autorizare a Jocurilor

de Noroc împotriva Sentinței civile nr. 190 din 20 ianuarie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și pe fond respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 februarie 2010.