ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2789/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2789/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC C.L.N.
SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.F. – C.A.J.N. anularea
Hotărârii nr. 551984 din 21 iulie 2008 emisă de C.A.J.N. din cadrul M.E.F.
În motivarea acțiunii
reclamanta a arătat că prin Hotărârea nr. 551984 din 21 iulie 2008 C.A.J.N. din
cadrul M.E.F. a dispus suspendarea licenței din 13 februarie 2008 pentru
exploatarea jocurilor de noroc, pentru o perioada de 3 luni, în baza
dispozițiilor art. 81 lit. g) și art. 82 din H.G. nr. 251/1999 privind regimul
de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc.
A mai arătat reclamanta că
împotriva acestei măsuri a declanșat procedura prealabilă obligatorie prevăzută
de art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin formularea unei plângeri la organul
emitent, susținând că:
- Hotărârea nr. 551984 din
21 iulie 2008 emisă de C.A.J.N. din cadrul M.E.F. este lovită de nulitate
absolută, invocând art. 10 din H.G. nr. 251/1999 carte reglementează condițiile
de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc;
- sancțiunea complementară a
suspendării licenței nu se poate aplica întrucât reclamanta nu a săvârșit nici o
contravenție invocând art. 81 din H.G. nr. 251/1999 și art. 82 al aceleiași
legi precum și art. 52 din Legea nr. 251/1999;
- în cauză nu există o
propunere a unui organ constatator cu privire la suspendarea licenței de
exploatare a jocurilor de noroc emisă pe numele societății;
- sancțiunea suspendării
licenței este vădit disproporționată față de gravitatea redusă a pretinsei
fapte pentru care s-a aplicat;
Pârâtul, prin întâmpinare, a
solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
La termenul din data de 10
decembrie 2008, reclamanta a solicitat, pe cale separată, suspendarea, până la
soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarelor:
- nr. 12841/211/2008 aflat
pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca având ca obiect plângerea contravențională
formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de contravenție din 6 iunie
2008 întocmit de I.P.J. Cluj – S.I.F;
- nr. 12842/211/2008 aflat
pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, având ca obiect plângerea contravențională a
reclamantei împotriva procesului verbal de contravenție seria F nr. 0075836 din
6 iunie 2008 întocmit de G.F.
În motivarea cererii s-a
arătat că aceste procese-verbale pe care le-a contestat au stat la baza
emiterii Hotărârii nr. 551984 din 21 iulie 2008 a cărei anulare o solicită în
prezenta acțiune și că hotărârile ce se vor pronunța în cele 2 cauze au o
influență hotărâtoare asupra soluției din acest dosar.
În drept au invocat
dispozițiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Prin încheierea de ședință
din data de 17 decembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ a dispus, în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ.,
suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a
cauzelor ce fac obiectul Dosarelor nr. 12841/211/2008 și nr. 1284/211/2008 al
Judecătoriei Cluj-Napoca.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța a avut în vedere că luarea măsurii suspendării licenței pentru
exploatarea jocurilor de noroc este condiționată conform art. 82 alin. (1) și (2)
din H.G. nr. 251/1999 de săvârșirea unei contravenții. A mai arătat că
reclamanta a făcut dovada legală a contestării proceselor-verbale de
contravenție prin care s-au constatat contravențiile care au atras dispunerea
măsurii prin actul administrativ contestat în cauză.
Împotriva acestei încheieri,
a declarat recurs pârâtul M.F.P. invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7
și pct. 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se sprijină și, respectiv, hotărârea a fost dată ca urmare a
interpretării și aplicării greșite a prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C.
proc. civ.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește motivul
prevăzut la art. 304 pct. 7 C. proc. civ., rezultă că este lipsit de temei,
încheierea atacată fiind motivată corespunzător, cu prezentarea situației de
fapt reținute – existența Dosarelor nr. 12841/211/2008 și nr. 12842/211/2008 pe
rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, precum și a argumentelor pentru care a
considerat că sunt aplicabile dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ.
Referitor la motivul
prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., de asemenea, că este neîntemeiat.
Prin cererea care face
obiectul cauzei de față, societatea comercială reclamantă a cerut anularea
Hotărârii nr. 551984 din 21 iulie 2008 a Comisiei de Autorizare a Jocurilor de
Noroc, prin care, în temeiul art. 81 lit. g) și art. 82 alin. (2) din H.G. nr. 251/1999,
a fost suspendată pe o perioadă de 3 luni licența pentru exploatarea jocurilor
de noroc de tip cazinou din 13 februarie 2008, pentru fapte care au fost
constatate prin două procese-verbale de contravenție.
Astfel, prin procesul-verbal
din 6 iunie 2008 încheiat de către agenți din cadrul G.F. – secția Cluj și prin
procesul - verbal din 6 iunie 2008 încheiat de către agenția din cadrul
Inspectoratului de Plăți al județului Cluj, societatea comercială a fost
sancționată contravențional cu amendă pentru fapte constatate în ziua
respectivă, încadrate în prevederile art. 81 alin. (1) lit. g) din H.G. nr. 251/1999
privind condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc.
De asemenea, potrivit art. 82
alin. (1) din H.G. nr. 251/1999, contravențiile prevăzute la art. 81 pot fi
însoțite de măsura suspendării temporare a licenței pentru exploatarea
jocurilor de noroc, ceea ce, în cauza de față s-a și realizat prin Hotărârea nr.
551984/2008 a C.A.J.N.
În cauză, este necontestat
că cele două procese verbale de contravenție au fost contestate de către societatea
comercială recurentă în Dosarele nr. 12841/211/2008 și nr. 12842/211/2008
aflate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, ceea ce face ca dispozițiile art. 244
alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. să fie pe deplin aplicabile, din moment ce
măsura suspendării temporare a licenței este o sancțiune complementară în
raport cu sancțiunea amenzii aplicată prin cele două procese-verbale de
contravenție.
Într-adevăr, potrivit art. 244
alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când
dezlegarea pricinii atârnă, în total sau în parte, de existența sau neexistența
unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Astfel fiind, rezultă că
recursul este neîntemeiat, urmând să fie respins ca atare, soluția instanței de
fond fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâtul M.F.P. împotriva Încheierii din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 mai 2009.