ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1074/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1074/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În motivarea cererii, reclamanta a
arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea
nr. 554/2004, iar suspendarea executării actului administrativ prin care s-a
dispus suspendarea licenței având seria B nr. 0000708 din 30 ianuarie 2008
pentru exploatarea jocurilor de noroc, pentru o perioadă de 3 luni se impune,
pe de-o parte pentru prevenirea unei pagube iminente, întrucât actul
administrativ este executoriu, iar suspendarea licenței de exploatare înseamnă
încetarea activității reclamantei pe perioada de 3 luni, fapt care produce
prejudicii grave, ireversibile acesteia și pe de altă parte, pentru că există
un caz bine justificat, deoarece organul administrativ care a dispus măsura a
avut o compunere nelegală, contrară prevederilor Ordinului nr. 224/2007 al
Ministrului Economiei și Finanțelor și Ministrului Internelor și Reformei
Administrative, iar pretinsele abateri reținute în sarcina sa sunt
neîntemeiate, neputând să atragă nici măcar aplicarea amenzii contravenționale și
cu atât mai puțin suspendarea activității sale. A mai arătat, totodată, că nu
există o propunere a unui organ constatator cu privire la suspendarea licenței
de exploatare a jocurilor de noroc pe care o deține, astfel cum cere art. 82
din H.G. 251/1999.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal,
pârâtul Ministerul Finanțelor Publice (fost Ministerul Economie
și
Finanțelor), care a invocat prevederile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304
1
C. proc. civ., susținând următoarele critici:
- din considerentele hotărârii, nu rezultă motivele de fapt și de drept
care au format convingerea instanței de fond;
-
în mod
greșit a reținut instanța de fond că cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004
sunt îndeplinite de cererea societății comercială, atât în ceea ce privește
existența unui caz bine justificat, cât și în ce privește producerea unei
pagube iminente, aspecte care nu au fost probate.
Recursul va fi respins pentru motivele care vor fi prezentate în
continuare.
Prin sentința atacată cu recurs, instanța de fond, admițând cererea
societății comerciale, a dispus, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
suspendarea executării Hotărârii nr. 551985 din 21 iulie 2008 emisă de
ministerul recurent, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii
privind anularea acelui act administrativ.
Prin Hotărârea nr. 551985 din 21 iulie 2008, Comisia de autorizare a
jocurilor de noroc, din cadrul ministerului recurent a dispus suspendarea pe o
perioadă de 3 luni a licenței de exploatare a jocurilor de noroc de tip cazinou
Seria 3 nr. 0000708 din 30 ianuarie 2008 care avea valabilitate în perioada 30
ianuarie 2008-29 ianuarie 2009 emisă în favoarea SC C.P. SRL.
La data de 24 iulie 2008, societatea comercială a sesizat instanța de
contencios administrativ, iar la data de 25 august 2008 a fost pronunțată
sentința recurată, prin care Hotărârea nr. 551985 din 21 iulie 2008, de
suspendare a licenței de exploatare, a fost suspendată.
Deci, la data judecării acestui recurs, valabilitatea licenței de
exploatare a expirat, astfel că efectele juridice ale Hotărârii nr. 551985 din
21 iulie 2008 au fost astfel, epuizate, în sensul că această hotărâre nu mai
avea încă efecte asupra unei licențe a cărei valabilitate a expirat.
Astfel fiind, rezultă că, în raport de succesiunea faptelor și de
termenele arătate, ministerul recurent nu mai justifică niciun interes
procesual în recursul de față, din moment ce nu poate obține suspendarea unui
act administrativ a cărui valabilitate a expirat, prin împlinirea termenului pentru
care fusese eliberată licența respectivă.
De altfel, nici pe fond criticile nu sunt întemeiate, sentința recurată
fiind motivată corespunzător, nefiind îndeplinite cerințele art. 304 pct. 7 C.
proc. civ., precum și convingător, în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor
art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel că nici motivul prevăzut la art. 304
pct. 9 C. proc. civ., nu este incident.
Astfel fiind, având în vedere considerentele de mai sus, recursul va fi
respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 2086 din 25
august 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26
februarie 2009.