ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 1
iunie 1998, la Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios
administrativ, sub nr. 4794, reclamantul Consiliul Local al orașului
Boldești-Scăieni a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Industriei și
Comerțului și SC R. SA Scăieni, anularea certificatului de atestare a dreptului
de proprietate seria M03 nr. 3634 emis la 14 august 1998, ca nelegal.
În motivarea acțiunii s-a precizat
de către reclamant, că certificatul de atestare a dreptului de proprietate
include o suprafață de 1860 mp, ce aparține domeniului public al orașului
Boldești-Scăieni și că în mod nelegal a fost atribuit pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că la data de 11 mai 1959, potrivit deciziei nr. 444, s-a dispus
scoaterea din administrarea Sfatului Popular al comunei Boldești, raionul
Ploiești și trecerea în administrarea Întreprinderii de Extracție – Schela
Boldești, a unui teren în suprafață de 72.315 mp, compus din 15 parcele.
Coroborând acest act, cu raportul de
expertiză topografică, instanța a concluzionat că terenul în suprafață de 1860
mp, ce a făcut obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate,
a aparținut autoarei pârâtei, Schela de foraj Boldești-Scăieni, din anul 1980,
fiind atribuit în mod justificat societății pârâte SC R. SA Boldești-Scăieni,
înființată prin H.G. nr. 309/1992.
Terenul pretins de reclamantă a fost
identificat pe strada Podgoriei din orașul Boldești-Scăieni, pe când cel în
litigiu se află situat în str. Dealului, unde se află altă societatea SC O. SRL
și care are o suprafață mai mare, de 4300 mp.
De asemenea, instanța a mai avut în
vedere și avizul dat de Comisia de Avizare a Consiliului Județean nr.
1130/1995, prin care s-a cenzurat documentația întocmită, conform H.G. nr.
834/1991 și în baza căreia s-a emis certificatul de atestare a dreptului de
proprietate.
Împotriva acestei sentințe, a
declarat recurs reclamantul Consiliul Local la orașului Boldești-Scăieni,
susținând în motivarea acestuia că greșit s-a reținut că terenul în discuție nu
face obiectul domeniului public, în realitate acesta se află în administrarea
orașului, potrivit Ordinului nr. 593/1968.
S-a mai precizat că în fapt terenul
în litigiu este doar o parte din terenul de 4300 mp și că aplicabile în speță
sunt prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, acesta nefăcând parte
din patrimoniul societății comerciale.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând probele, urmează
să constate că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de
contencios administrativ, este legală și temeinică.
Rezultă că terenul în litigiu s-a
aflat în patrimoniul societății (aceasta fiind continuarea fostei Schele de
Foraj Boldești-Scăieni), ca urmare a reorganizării, încă din anul 1980.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 19/1990,
acest teren a devenit proprietatea pârâtei, toate probele administrate în cauză
conducând la această concluzie.
Astfel, decizia nr. 444 din 11 mai
1959 atestă că terenul a trecut din administrarea Sfatului Popular al comunei
Boldești, raionul Ploiești, în administrarea autoarei pârâtei.
Expertiza topo cadastrală
administrată în cauză a evidențiat această situație cu privire la pârâtă, iar
în ceea ce privește reclamanta, a stabilit ca terenul este cuprins în
inventarul ce alcătuiește domeniul public la poziția 1.1.5 și se află situat pe
strada Podgoriei din orașul Boldești-Scăieni, altul decât cel pentru care s-a
emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Documentația întocmită conform H.G.
nr. 834/1991, avizată și de Consiliul Județean Prahova, atestă aceiași situație
cu privire la terenul în discuție, pe care pârâta își desfășoară activitatea și
care este afectat de construcții pentru acest scop.
Nefăcându-se dovada dreptului de
proprietate publică, în mod întemeiat instanța a respins acțiunea
recurentei-reclamante, reținând că actul atacat întrunește condițiile de
legalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Consiliul Local Boldești-Scăieni, împotriva sentinței civile nr. 268 din 10
decembrie 2001, a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 octombrie 2003.