ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2052/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 675 din 26 noiembrie 2003, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul P.N. la 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 202 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2673 din 26 septembrie 2002 a Judecătoriei Medgidia, în final P.N. urmând să execute 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 14 C. pen., art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile U.S.N., prin reprezentant legal U.S., suma de 50.000.000 lei daune morale. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: U.S.N., elevă în clasa a VII-a la Școala Generală nr. 3 din Babadag, județul Tulcea, având vârsta de 13 ani și 10 luni, în ziua de 10 martie 2003, după ce s-a certat cu părinții săi, a hotărât să se deplaseze la mătușa sa B.A.

din localitatea Medgidia. În dimineața zilei de 11 martie 2003, sus-numita a plecat din localitatea Nicolae Bălcescu în Medgidia, în jurul orei 14,00, înapoindu-se spre Cernavodă, mergând pe marginea șoselei până în com. Satu Nou, jud. Constanța. La ieșirea din comuna Satu Nou, minora U.S.N. a fost acostată de P.N., în discuțiile purtate, acesta aflând vârsta acesteia și preocupările ei. Când au ajuns în dreptul unei păduri, inculpatul a invitat-o pe sus-numita să se odihnească pe un copac doborât la sol, timp în care a chestionat-o asupra vieții sale sexuale și aflând că a mai avut raporturi sexuale, i-a propus să întrețină împreună un act sexual. Minora l-a refuzat și ridicându-se, a încercat să plece, dar a fost împiedicată de inculpat, care a luat-o în brațe, iar apoi, ținându-o de mână și de geacă, a dus-o în pădure, cu forța, obligând-o să se dezbrace.

La refuzul părții vătămate, inculpatul a tras-o de haina cu care era îmbrăcată, rupându-i o mânecă, ea reușind totuși să fugă circa 10 metri, după care a fost prinsă de P.N. Inculpatul a încercat să supună partea vătămată la un raport sexual oral, după care a încercat să întrețină un raport sexual normal. Apoi el a încercat cu minora un raport sexual anal, care nu I-a reușit, după care a săvârșit alte acte nefirești. În cele din urmă, el a condus-o pe U.S.N. până în dreptul Școlii Generale nr. 1 din Cernavodă, cerându-i ca, în cursul aceleiași zile, la ora 19,00, să vină la întâlnire, amenințând-o că o va căuta. Partea vătămată, care a relatat rudelor sale ceea ce i s-a întâmplat, s-a prezentat la întâlnire, însoțită de martori și de lucrători de poliție, care au identificat și reținut pe P.N.

Prin decizia penală nr. 29/ P din 6 februarie 2004, Curtea de Apel Constanța a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și, casând sentința penală, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor, a condamnat pe inculpatul P.N. la 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., s-a contopit această pedeapsă cu cea de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 202 alin. (1) C. pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a menținut revocarea suspendării executării pedepsei de un an închisoare, urmând ca inculpatul P.N. să execute pedeapsa de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.N. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul, care a solicitat în scris și prin apărător, reducerea pedepsei. Recursul este nefondat. Analizând actele și lucrările de la dosar, se constată că instanța de apel a reținut corect situația de fapt, în conformitate cu probele administrate în cauză și a încadrat faptele comise de inculpat în textele de lege corespunzătoare, pedepsele aplicate fiind just individualizate.

Ambele instanțe, au făcut o corectă și justă apreciere a pericolului social al faptelor și împrejurărilor în care ele au fost comise, gravitatea acestora, faptul că victima era o minoră în vârstă de 13 ani și 10 luni, iar inculpatul este recidivist, stabilindu-se pedepse corect individualizate, în limitele prevăzute de lege și cu respectarea art. 72 C. pen. Față de circumstanțele respective, pedepsele nu pot fi apreciate ca severe, încât executarea lor, în limitele stabilite, se impune cu necesitate, pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. Pentru considerentele arătate, având în vedere că, verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 358 9 alin. (3) C. proc. pen.

și nefiind identificate existența altor motive, care analizate din oficiu, să ducă la casare, se va constata că recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii. Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive, recurentul inculpat fiind obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N. împotriva deciziei penale nr. 29/ P din 6 februarie 2004 a Curții de Apel Constanța. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 martie 2003 la 16 aprilie 2004. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2004.