ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4004/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 447 din 19

noiembrie 2002, Tribunalul Brăila a condamnat pe inculpatul N.J. la 8 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.

20, raportat la art. 174 – art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen.

S-a menținut starea de arest și s-a

computat prevenția, de la 21 aprilie 2002, ca zi.

Inculpatul a fost obligat să

plătească suma de 1.290.400 lei părții civile Spitalul Sf. Spiridon Brăila, suma

de 11.112.865 lei părții civile Spitalul Universitar de Urgență București, cât

și la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 3.000.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că la data de 20 aprilie 2002, în timp ce se afla în incinta

unui parc de distracții din orașul Brăila, subofițerii M.F. și M.M. împreună cu

alți 4 polițiști din cadrul Departamentului de Intervenții Rapide, constatând

că mai mulți tineri de etnie romă încercau să agreseze un grup de elevi

excursioniști, au intervenit pentru îndepărtarea agresorilor.

Observând că printre persoanele

reținute de polițiști se afla și fratele său minor N.M., inculpatul N.J.,

angajat al parcului respectiv, s-a înarmat cu o bâtă tip base-ball, cu care a

lovit prin surprindere, în regiunea capului pe subofițerul de poliție M.F.

În urma loviturilor primite victima

a suferit leziuni grave (plagă parietală stânga cu otoragie stângă) care a

necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, viața acestuia

fiind pusă în primejdie.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 76/ A din 12 februarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul prin

care inculpatul solicita aplicarea în cauză a scuzei provocării, cu reducerea

corespunzătoare a pedepsei.

Împotriva menționatelor hotărâri,

inculpatul a declarat recurs, reiterând motivele de casare invocate în apel, în

sensul că pedeapsa aplicată nu a fost corect individualizată, în condițiile în

care victima a fost lovită numai după ce reținuse și lovise, la rândul său pe

minorul N.M., fratele inculpatului.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 73 lit. b) C. pen.,

constituie circumstanță atenuantă, săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei

puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei

vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei

sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Pentru a se putea reține această

circumstanță atenuantă legală, este necesar ca infracțiunea săvârșită să fie

consecința unei acțiuni ilicite grave a victimei.

Cum din probele administrate,

rezultă, fără dubiu, că victima M.F. cât și ceilalți colegi ai săi, au trecut

la prinderea grupului de agresori între care se afla și fratele minor al

inculpatului, pentru restabilirea ordinii publice, în calitate de polițiști,

acțiunea acestuia fiind conform cu legea, în mod just cele două instanțe au

apreciat că în cauză nu pot fi reținute dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen.

Întrucât motivele de recurs invocate

de inculpat nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu rezultă existența unor

cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursul declarat în cauză,

cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată, perioada cât inculpatul a fost arestat preventiv,

respectiv de la 21 aprilie 2002, la zi.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul N.J. împotriva deciziei penale nr. 76 din 12 februarie 2003 a Curții

de Apel Galați, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 21 aprilie 2002 la 25

septembrie 2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 septembrie 2003.