ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6633/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 175

din 12 iulie 2004, Tribunalul Bistrița, l-a condamnat pe inculpatul I.V. la 3

ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor,

prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit.

b) și art. 76 lit. b) C. pen.

Conform art. 83 C. pen. și

art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat suspendarea condiționată și grațierea

privind pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 270/2001,

sentința penală nr. 1853/2001 și sentința penală nr. 30/2002 toate pronunțate

de Judecătoria Bistrița și grațierea pedepselor de câte 1.000.000 lei amendă

aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 1755/2001 a Judecătoriei

Bistrița.

Instanța, a descontopit

pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

270/2001 a Judecătoriei Bistrița în pedepsele componente de un an și 6 luni

închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 97 alin.

(3) C. silvic, cu aplicarea art. .41 alin. (2), art. 99 și următoarele C. pen.,

art. 74 și art. 76 lit. d) C. pen.; 2 ani închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 98 alin. (3) C. silvic, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 99 și următoarele C. pen., art. 74, art. 76 lit. c)

C. pen.; 8 luni închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 97 alin. (2) C. silvic, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 și

următoarele C. pen., art. 74 și art. 76 lit. d) C. pen.; un an și 6 luni

închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 98 alin. (2) C.

silvic, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 și următoarele C. pen.,

art. 74 și art. 76 lit. d) C. pen.

Prin aceeași sentință a mai

fost descontopită pedeapsa rezultantă de un an și 6 luni închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 30 din 10 ianuarie 2002 a Judecătoriei Bistrița în

pedepsele stabilite de un an închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 97 alin. (3) C. silvic, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art.

42 și art. 99 C. pen. și un an și 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea

infracțiunii, prevăzută de art. 98 alin. (3) C. silvic, cu aplicarea art. 41

alin. (2), art. 42, art. 99 și următoarele C. pen.

Tribunalul a descontopit și

sancțiunea rezultantă de 1.000.000 lei amendă aplicată prin sentința penală nr.

1755/2001 a Judecătoriei Bistrița în pedepsele componente de 1.000.000 lei

amendă, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 97 alin. (1)

din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și următoarele

C. pen. și 1.000.000 lei amendă, aplicată pentru comiterea infracțiunii,

prevăzută de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41

alin. (2), art. 99 și următoarele C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite aceste pedepse și i s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare dispunându-se ca aceasta

să fie executată alături de cea de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în total

5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen., i

s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., din

momentul rămânerii definitive a sentinței și până la terminarea executării

pedepsei.

În latură civilă inculpatul

a fost obligat să plătească părții civile B.M. suma de 10.000.000 lei daune

morale, iar părții civile C.A.S. Cluj suma de 6.315.645 lei despăgubiri civile

la care se adaugă dobânzile legale.

Inculpatul a mai fost

obligat la 1.800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că, în seara de 15 decembrie 2002, partea vătămată

B.M. a consumat băuturi alcoolice împreună cu fratele său B.N. într-un bar din

localitatea Budacu de Sus, județul Bistrița-Năsăud în care se afla și

inculpatul I.V. La un moment dat, între fratele părții vătămate și inculpat a

izbucnit un conflict, pe parcursul căruia aceștia s-au lovit reciproc, după

care au plecat acasă.

Ajuns la domiciliul său,

motivează prima instanță, inculpatul a relatat cele întâmplate părinților și

fratelui său, după care, au luat hotărârea să se răzbune.

Aceștia s-au înarmat cu pari

de lemn (țapine) și cu o sapă, după care au plecat în căutarea părții vătămate

și a fratelui său. Negăsindu-i la bar, inculpatul I.V., tatăl acestuia I.N. și

fratele său I.N. junior s-au deplasat la locuința părții vătămate B.M., pe

traseu alăturându-li-se și făptuitorul I.F.

Tribunalul a mai constatat

că după ce au ajuns la locuința părții vătămate, cei care făceau parte din

grupul inculpatului au spart geamul de la ușă, determinându-i pe membrii

familiei B. să iasă din casă, după care a izbucnit un conflict pe parcursul

căruia s-au lovit cu pumnii și parii pe care-i aveau asupra lor. Inculpatul

I.V., fiind dezarmat de sapă, a luat de la vecini o furcă, iar când a revenit

la locul incidentului, observând că partea vătămată l-a lovit pe tatăl său

I.N., cu un par în cap și a căzut jos, la rândul său i-a aplicat o lovitură cu

partea metalică a furcii, în zona parietală stângă.

În urma acestei lovituri,

constată instanța, B.M. a căzut la pământ în stare de inconștiență, iar

ulterior a fost transportat la Spitalul Județean Bistrița și de aici la

Spitalul Județean Cluj unde a fost supus unei intervenții chirurgicale.

Astfel cum rezultă din

certificatul medico-legal nr. 96/I/a/34 din 10 ianuarie 2003 eliberat de

Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud, B.M. prezintă la data

examinării leziuni corporale traumatice care au fost produse prin lovire cu un

corp dur și au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, prin

raportul de constatare medico-legală nr. 2796/II/a/114 din 21 noiembrie 2003

s-a precizat că leziunile suferite de partea vătămată i-au pus în primejdie

viața și i-au produs infirmitate.

Reținând vinovăția

inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor,

instanța de fond a constatat că acesta a comis fapte sub stăpânirea unei

puternice tulburări determinate de partea vătămată care l-a lovit, cu un par,

în cap, pe tatăl său, situație față de acre a reținut în favoarea lui

circumstanța atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Curtea de Apel Cluj, prin

decizia penală nr. 294 din 11 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris și deși a fost legal

citat, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-l susține oral.

Apărătorul desemnat din

oficiu, în temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., a solicitat, ca

și în apel, reducerea pedepsei invocând ca argumente împrejurările în care

infracțiunea a fost comisă și circumstanțele personale ale inculpatului.

Recursul declarat de

inculpat este nefondat.

Într-adevăr, în urma

analizei probelor administrate în cursul urmăririi penale și nemijlocit în fața

instanței, s-a reținut o reală situație de fapt, prevăzută pe larg în

considerentele hotărârilor recurate.

S-a apreciat corect că fapta

inculpatului I.V., care după ce a fost provocat a aplicat o lovitură puternică

cu partea metalică a unei furci în zona parietală stângă a capului părții

vătămate B.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă

la omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art.

73 lit. b) C. pen.

La stabilirea pedepsei, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere

limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea săvârșită, pericolul social

al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă și circumstanțele

personale ale inculpatului.

Faptul că a fost reținută în

favoarea acestuia circumstanța atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73

lit. b) C. pen. și că prin aplicarea dispozițiilor art. 76 C. pen., pedeapsa a

fost coborâtă sub minimul prevăzut de lege, este o dovadă elocventă în acest

sens.

Desigur că teoretic art. 76

C. pen., ar fi permis o reducere mai mare a pedepsei, prin efectul circumstanței

atenuante reținute, dar, în speță, o asemenea reducere nu se justifică.

Dincolo de criteriul

împrejurărilor săvârșirii infracțiunii ilustrat convingător prin reținerea

circumstanței atenuante a provocării, în procesul individualizării pedepsei,

după cum s-a arătat, și-au găsit o pondere specifică și celelalte criterii

prevăzute de lege.

Astfel, s-a ținut seama, de

asemenea, și de criteriul circumstanțelor personale ale inculpatului care, deși

nu este recidivist, a mai fost condamnat anterior, de mai multe ori pentru

săvârșirea unor infracțiuni silvice în perioada în care era minor.

Rezultă, astfel, că

instanțele au efectuat o justă individualizare a pedepsei, urmând ca recursul

declarat de inculpat să fie respins ca nefondat în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 385

16

alin. (2), raportat la art. 381 alin. (1) C. proc. pen. și art. 192 alin. (2)

din același cod, recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 1.600.000

lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând

onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul I.V. împotriva deciziei penale nr.

294 din 11 octombrie 2004 a Curții de Apel Cluj.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 decembrie 2004.