ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2508/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2508/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând

asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul

cauzei constată următoarele:

Bistrița-Năsăud, secția penală, prin sentința penală nr. 299 din 28 decembrie

2007, soluționând în fond acțiunea penală, în conformitate cu dispozițiile art.

345 alin. (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpații:

- L.T., pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prevăzut de art. 174 C. pen. rap. la art. 175

lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) și art.

76 lit. a) C. pen., la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.; în baza

disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat beneficiul grațierii

condiționate pentru restul de 688 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani

închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 355 din 15 octombrie 2001

a Judecătoriei Vatra Dornei, urmând ca inculpatul să execute acest rest de

pedeapsă alăturat pedepsei aplicate în prezenta cauză, astfel încât, în final,

inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani și 688 zile închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplic. art. 71 și

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

-

R.C.A., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev.

de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic.

art. 37 lit. a) C. pen., art. 73 lit. b), art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C.

pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 lit. a) și b) C. pen.; în baza disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002

și art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul grațierii și suspendării

condiționate pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală

nr. 1051 din 25 iulie 2002 a Judecătoriei Bistrița, urmând ca inculpatul să

execute această pedeapsă alăturat celei aplicate în prezenta cauză, astfel

încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Potrivit disp.

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada executată

de la 12 iunie 2002 la 26 iulie 2002, în baza condamnării anterioare prin

sentința penală nr. 1051 din 25 iulie 2002 a Judecătoriei Bistrița.

S-a făcut aplic.

art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. - C.A., pentru săvârșirea infracțiunii

de vătămare corporală, prev. de art. 181 C. pen., la pedeapsa de 6 luni

închisoare.

În baza disp.

art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., un termen de încercare de 2 ani și 6

luni.

S-au pus în

vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

Potrivit disp.

art. 71 alin. (6) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării

pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul disp.

art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul C.A., a furcii corp-delict folosită de acesta la săvârșirea infracțiunii de vătămare

corporală, în dauna părții vătămate L.M.

În baza disp.

art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., s-a dispus obligarea

inculpaților la plata despăgubirilor civile astfel:

- inculpatul

L.T., suma de 1.033.09 lei în favoarea Spitalului Clinic Județean Cluj și suma

de 927,27 lei în favoarea Spitalului Județean Bistrița Năsăud;

- inculpatul R.C.A., suma de 288,05 lei în favoarea Spitalului Județean

Bistrița Năsăud:

S-a constatat că

părțile vătămate M.L., L.V. și L.M. nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a acordat av.

C.D. suma de 200 lei cu titlu de onorariu avocațial, iar av. M.B. suma de 150

lei cu același titlu, sume ce s-au suportat din fondurile Ministerului

Justiției.

Inculpații au

fost obligați la câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care câte 100 lei cu titlu de onorariu avocațial.

Instanța a

reținut în fapt că inculpatul L.T. domiciliază în comuna Teaca sat Pintic având

ca nepot pe coinculpatul R.C.A. care a fost bătut la începutul lunii iunie 2003

de către partea vătămată L.V. fiul natural al victimei C.H., având domiciliul

în aceeași localitate; din acest motiv, la un moment dat când s-au întâlnit,

inculpatul L.T. i-a reproșat victimei C.H. incidentul amintit, iar aceasta l-a

jignit, situație în care între cele două familii de rromi s-a instalat o stare

conflictuală.

În seara zilei

de 22 iunie 2003 în jurul orei 20

00

partea vătămată, L.M., fratele

inculpatului L.T., însoțit de concubina acestuia martora M.S.M. și de

învinuitul L.C.O. a trecut prin apropierea casei victimei C.H., care stătea în

drumul public având asupra sa o bâtă ciobănească (1,3 m x 5/7 cm); partea

vătămată l-a abordat reproșându-i starea conflictuală creată de fiul său,

partea vătămată L.V.; victima i-a răspuns că fiul său „a ieșit doar în permisie

din pușcărie și că se poate întoarce oricând în acel loc” transmițând astfel

ideea că nu va exista o împăcare între cele două familii, discuția amintită

fiind auzită și de inculpatul C.A., un alt fiu al victimei C.H. care s-a

apropiat de tatăl său, având în mână la rândul său o furcă, iar din acest

moment incidentul a decurs astfel:

a) victima C.H.

s-a deplasat către partea vătămată L.M. lovind-o cu bâta în cap și

dezechilibrând-o iar concomitent a intervenit și inculpatul C.A. care i-a

aplicat părții vătămate o altă lovitură cu furca în cap, determinând astfel

căderea sa la pământ;

b) la locul

respectiv alarmat de membrii familiei a sosit și inculpatul L.T., având asupra

sa o sapă, s-a așezat peste fratele acestuia partea vătămată L.M. și pentru a-l

apăra a aplicat mai multe lovituri cu sapa în direcția inculpatului C.A., pe

care l-a tăiat la mână, rupându-i coada furcii; în aceste condiții victima C.H.

și inculpatul C.A., dezarmat, s-au retras în defensivă la o distanță de circa

2-3 metri iar inculpatul L.T., profitând de încetarea atacului celor doi, a

aruncat cu forță cu sapa în direcția grupului amintit, lovind cu aceasta în cap

pe victima C.H. care a căzut inconștient, în stradă în apropierea stâlpului de

beton din intersecția respectivă; au intervenit în ajutor inculpatul C.A. și

martora C.C. care l-au transportat în locuința acestuia situată în apropiere;

deplasându-se de la locul faptei, în urma părții vătămate L.M. și a celor

care-l însoțeau, inculpatul L.T. s-a întâlnit cu martorul G.I. față de care a

afirmat că „l-a lovit rău pe C.H. și că este posibil să moară”;

c) spre locul

respectiv auzind scandalul s-a deplasat și partea vătămată L.V., înarmată cu un

topor; în apropierea stâlpului de beton din intersecție, l-a întâlnit pe

inculpatul R.C.A. neînarmat; partea vătămată a aplicat o lovitură cu toporul în

direcția acestuia, dar a lovit în stâlp, scăpând toporul la pământ; mai rapid

fiind inculpatul R.C.A., a pus mâna pe topor și i-a aplicat părții vătămate mai

multe lovituri în cap și peste corp până ce acesta și-a pierdut cunoștința; a

fost ridicată și transportată pentru primele îngrijiri în locuința acestora de

martorele C.G., soră și R.G.R., fiica sa; de asemenea, inculpatul R.C.A. s-a

întâlnit cu martorul G.I., față de care a recunoscut că „i-a dat lui L.V. cât

i-a trebuit”.

În aceiași

noapte victima C.H. a fost internată în regim de urgență în Spitalul Județean

Bistrița-Năsăud, transferată ulterior la Clinica de Neurochirurgie II

Cluj-Napoca, iar, apoi din nou în Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, iar în

final externată, în final decedând la domiciliul acesteia la data de 5 august

L.M. și inculpatul C.A.; partea vătămată L.V. a fost internată în cadrul

Secției Chirurgie a Spitalului Județean Bistrița-Năsăud în perioada 23-30 iunie

2003 cu diagnosticul: „traumatism acut deschis, plagă penetrantă hemitorace

drept, plagă nepenetrantă hemitorace drept, contuzie umăr drept, TCCA deschis

parietooccipitală dreaptă și temporală stângă”.

Din raportul de

constatare medico-legala nr. 1401/11/1/67 din 21 iulie 2003 privind pe victima

C.H. rezultă că aceasta a prezenta leziuni corporale traumatice în zona

capului, care au necesitat o intervenție chirurgicală, cauzate prin lovire cu

corp dur și/sau corp tăietor - despicator,

necesitând

65-70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au

pus viața în primejdie (f.16); ulterior decesului victimei s-a realizat un nou

raport de constatare medico-legală nr. 1932/111/284 din 11 noiembrie 2003 din

care rezultă că moartea victimei a fost violentă, aceasta datorându-se insuficienței

respiratorii acute, consecința unei bronhopneumonii survenite în evoluția unui

traumatism cranio-cerebral, cu fractura calotei craniene și hemoragiei

meningo-cerebrale. Actul medico-legal a mai conchis în sensul că leziunile

tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire activă cu corp tăietor -

despicător și că între leziuni și deces există legătură de cauzalitate directă,

condiționată (f. 19).

Din raportul de

constatare medico-legală nr. 1476/ll/a/66 din 2 iulie 2003 întocmit de

Serviciul medico legal județean Bistrița Năsăud, rezultă că partea vătămată

L.V. prezenta leziuni corporale traumatice în zona capului și a hemitoracelui

drept, leziuni produse prin lovire cu corp dur, tăietor - înțepător și tăietor

– despicător, necesitând 28-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare

care au pus în primejdie viața victimei (f.30); certificatul medico-legal nr.

1385/I/a/541 din 23 iunie 2003 eliberat părții vătămate L.M. atesta că aceasta

a prezentat leziuni corporale traumatice produse prin lovire cu corp dur, ce au

necesitat 28-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare datând din 22

iunie 2003(f.36).

Audiați

la urmărirea penală și cercetarea judecătorească inculpații L.T. și R.C.A., au

recunoscut participarea activ-agresivă în altercația ce a avut loc în seara

zilei de 22 iunie 2003; în schimb, inculpatul C.A. a negat acțiunea agresivă

comisă împotriva părții vătămate L.M. susținând că a intervenit în ajutorul

tatălui său, fără să lovească însă pe cineva, ocazie cu care a fost lovit, cu

sapa de către partea vătămată (versiunea inculpatului este confirmată de rudele

sale - mama sa M.L. și sora sa, C.C.).

Recunoașterile

inculpaților L.T. și R.C.A. (susținerile inculpatului C.A. au fost confirmate

în funcție de relatările părților vătămate și ale martorilor L.C.O., M.S.M.,

L.D., R.T., C.L.G., L.I.C., C.L.M., C.D.A., L.A. și L.S.A., atestând în mod

univoc conduita activ agresivă a tuturor inculpaților.

Concludentă

în acest sens este declarația martorului G.I. martor obiectiv, neimplicat în scandal

și care nu se află în relații de rudenie cu vreuna dintre cele două familii,

care s-a întâlnit imediat după consumarea celor 2 incidente atât cu inculpatul

L.T. cât și cu inculpatul R.C.A., ocazie cu care ambii inculpați au recunoscut

faptul că au agresat, primul pe victima C.H., iar cel de al doilea pe partea

vătămată L.V. (f. 108 dos. urm. pen.; f. 145 dos. instanță).

Aceste probe în

acuzare se coroborează și cu proba materială ridicată de la fața locului,

constând în restul din coada furcii cu care fusese înarmat inculpatul C.A. și

pe care inculpatul L.T. a rupt-o lovind cu sapa, împrejurare ce contrazice

versiunea lui C.A., care a susținut că nu a avut furca asupra sa (f.15 dos. urm.

pen.).

Fapta

astfel reținută în sarcina inculpatului L.T. de a aplica o lovitură cu sapa, de

la mică distanță victimei C.H., cauzându-i leziuni ce au produs decesul

acesteia, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de omor

calificat prev. de art. 174 C. pen., rap. la art. 175 lit. i) C. pen.

Inculpatul a comis fapta în

condițiile recidivei postcondamnatorii, raportat la pedeapsa de 2 ani

închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 355 din 15 octombrie 2002

a Judecătoriei Vatra Dornei, pedeapsă din executarea căreia inculpatul a fost

liberat la data de 5 decembrie 2002 ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii

nr. 543/2002, cu un rest de pedeapsă de 688 zile închisoare. în consecință, în

cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen.

Fapta reținută

în sarcina inculpatului R.C.A., de a aplica lovituri cu toporul părții vătămate

L.V. și de a-i cauza astfel leziuni corporale traumatice care i-a pus în

pericol viața, constituie tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de

art. 20 C. pen., rap. la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 175 lit. i) C. pen.

Și acest

inculpat este recidivist postcondamnatoriu raportat la pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 1051 din 25 iulie 2002 a

Judecătoriei Bistrița, a cărei executare a fost suspendată condiționat pentru

un termen de încercare de 4 ani. Inculpatul a fost arestat preventiv în

perioada 12 iunie - 26 iulie 2002, dată la care a fost pus în libertate ca

urmare a pronunțării suspendării executării pedepsei. Ulterior, pedeapsa

aplicată acestuia a fost grațiată condiționat potrivit dispozițiilor Legii nr.

543/2002.

Ca urmare, având

în vedere că inculpatul a comis fapta dedusă judecății în prezenta cauză în

termenul de încercare al suspendării condiționate, față de acesta sunt

aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen.

În fine, fapta

inculpatului C.A. de a aplica lovituri cu furca părții vătămate L.M.,

cauzându-i astfel leziuni corporale traumatice pentru a căror vindecare au fost

necesare 28-30 de zile de îngrijiri medicale, întrunește în drept elementele

constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 C.

pen.

Având în vedere

conduita constant sinceră a inculpaților L.T. și R.C.A. și atitudinea

corespunzătoare adoptată de aceștia ulterior săvârșirii faptelor, concretizată

prin prezentarea lor în fața organelor autorității și prin relatarea obiectivă

a contribuției lor la comiterea infracțiunilor, ajutând astfel la stabilirea unei

corecte stări de fapt, în favoarea acestora s-a reținut circumstanța atenuantă prev.

de art. 74 lit. c) C. pen., cu consecința reducerii pedepselor

aplicate sub limita minimă prevăzută de lege.

În plus, în

favoarea inculpatului R.C.A., s-a reținut și circumstanța atenuantă prev.

de art. 73 lit. b) C. pen., deoarece acesta a comis fapta sub

stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea lui

L.V., produsă prin violență.

În concret,

partea vătămată a fost cea care s-a îndreptat înspre inculpat și a încercat să

îl lovească pe acesta cu toporul, iar ca urmare a acestui fapt, inculpatul a

reacționat pe moment, sub imperiul tulburării astfel create.

Instanța a

respins însă incidența în cauză a legitimei apărări, cauză ce înlătură

caracterul penal al faptelor prevăzute de art. 44 alin. (2) C. pen. cu

motivarea că în ceea ce îl privește pe inculpatul L.T., acesta a aplicat

lovitura cu sapa în condițiile în care victima C.H. se retrăsese la aproximativ

2-3 metrii distanță, fără ca asupra inculpatului să se mai exercite un atac

material, direct, imediat și injust (iar inculpatul R.C.A. a aplicat lovituri

cu toporul părții vătămate L.V. în momentul în care aceasta era dezarmată, respectiv

după consumarea atacului îndreptat împotriva sa, când o asemenea reacție

violentă nu se mai justifica).

II. În cauză au

declarat în termen apeluri prin apărătorii acestora la instanța de fond în

condițiile art. 361 alin. (1), art. 362 alin. (2) teza a II-a și art. 363 alin.

(1) C. proc. pen. inculpații L.T. și R.C.A.

Inculpatul-apelant

L.T. a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, cu solicitarea în

principal de a-i fi schimbată încadrarea juridică a faptei în infracțiunea

praeterintenționată de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen.

iar în subsidiar de a i se atenua condamnarea apreciată a fi prea aspră, în

raport cu situația de fapt excepțională în care a comis agresiunea aflată la

limita vinovăției penale [fiind ascultat la cererea sa în apel în condițiile

art. 378 alin. (1) art. 6, art. 70, art. 71 și art. 171 alin. (1) și (2) C.

proc. pen. inculpatul L.T. și-a modificat parțial declarațiile anterioare

susținând că a fost constrâns să recurgă la o apărare violentă pentru a

înlătura comportarea activ agresivă în derulare a victimei și inculpatului C.A. [„... l-au văzut doborât la pământ pe L.M. (fratele meu) fiind lovit de C.A. și victima C.H. (.) m-am apropiat de L.M. ca să-l apăr, m-am pus peste el și ca să îl

apăr și să mă apăr și pe mine am luat o sapă din apropiere (.) ... victima C.H.

s-a apropiat de mine având în mână o bâtă, a îndreptat-o spre mine și atunci am

aruncat cu sapa spre C.H....”].

Inculpatul-apelant

R.C.A. a susținut că a fost greșit condamnat de prima instanță întrucât a

săvârșit fapta în condițiile legitimei apărări depășite, impunându-se achitarea

sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. și

art. 44 alin. (3) C. pen. audiat la rândul său în apel în condițiile procedurale

anterior arătate a declarat că [„.... l-am văzut pe L.V. cu un topor în mână,

m-am ferit de acesta după un stâlp de beton, însă L. a aruncat cu toporul spre

mine care a căzut la 2 m distanță; am observat că L. avea și un cuțit în mână

(.) i-am spus să nu vină spre mine și pentru că mi-a fost frică (.) am luat

toporul de jos (.) acesta tot înainta, astfel că de frică l-am lovit o dată în

zona capului...”].

La cererea în

apărare formulată de inculpați, instanța de control judiciar a încuviințat

reexaminarea actelor medico-legale și medicale privind pe numitul C.H. în

vârstă de 58 ani care a decedat la data de 5 august 2003 stabilind următoarele

obiective: a) cauzele decesului victimei și b) dacă există legătură de

cauzalitate între afecțiunile respiratorii ale victimei și decesul

acesteia/respectiv între traumatismul cranio-cerebral cu fractura calotei

craniene, suferit în 22 iunie 2003 și deces. Prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 7874/III/c/5 din 19 decembrie 2008 efectuat de IML Cluj-Napoca

(f. 38) s-a concluzionat că: (i) moartea numitului C.H. este violentă; ea se

datorează bronhopneumoniei complicată cu piotorace, survenită în evoluția unui

traumatism cranio-cerebral la un bolnav cu multiple tare organice și (ii) între

leziunile suferite în data de 22 iunie 2003 și deces există o legătură de

cauzalitate indirectă, condiționată de nesesizarea semnelor și simptomelor

bronhopneumniei și a piotoracelui apărute ulterior externării de pe secția

Neurologie a Spitalului Județean Bistrița-Năsăud din data de 14 iulie 2003 și

neprezentarea la medic în vederea investigațiilor și tratamentului de

specialitate.

Analizând

materialul probator administrat pe parcursul întregului proces penal instanța

de apel a confirmat existența faptelor ilicite deduse judecății ca fiind comise

la data și împrejurările reținute în sentința atacată, de natură a exclude

schimbarea încadrării juridice în infracțiunea praeterintenționată de loviri

cauzatoare de moarte/ori incidența legitimei apărări - (în ambele variante prevăzute

de art. 44 alin. (2) și (3) C. pen. – respectiv: (i) inculpatul L.T. în cursul

altercației din 22 iunie 2003 în loc public a aruncat cu sapa în direcția

capului victimei de la distanța de 2-3 m – după retragerea acesteia în

defensivă/dezarmarea inculpatului C.A. având ca urmare producerea unui TCC cu

fractura calotei craniene „leziuni de violență ce i-au și cauzat decesul

ulterior intervenit la 5 august 2003, fiind realizate astfel elementele

constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175

lit. i) C. pen. cu intenție indirectă iar (ii) inculpatul R.C.A. în cadrul

aceleiași altercații violente i-a aplicat părții vătămate L.V. lovituri

repetate cu toporul în cap/peste corp până și-a pierdut conștiința -

producându-i leziuni ce au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale și i-au pus

viața în primejdie - după ce aceasta fusese dezarmată, activitate ilicită

comisă cu vinovăție sub forma intenției indirecte ce realizează elementele

constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20

rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

Pedepsele

principale de 10 ani închisoare și respectiv 6 ani închisoare, sub minimul

legal special prevăzut de lege, stabilite prin reținere de circumstanțe

atenuante judiciare/legale prevăzute de art. 74 lit. c) art. 73 lit. b) C. pen.

în condițiile în care aceștia au comis infracțiuni de omor calificat/tentativă

la omor calificat în stare de recidivă post-condamnatorie prevăzută de art. 37

lit. a) C. pen., au fost apreciate ca fiind în concordanță cu criteriile de

individualizare din art. 72 C. pen., reducerea mai accentuată a cuantumului

acestora către minimul special legal prevăzut de lege fiind nejustificată.

Ca atare au fost

menținute în totalitate rezolvările juridice adoptate prin sentința atacată,

apelurile inculpaților respingându-se ca nefondate în baza art. 379 pct. 1 lit.

b) C. proc. pen. cu consecința obligării acestora potrivit art. 192 alin. (2)

C. proc. pen. la plata sumei de 600 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli

judiciare statului.

III. Împotriva

deciziei amintite au declarat în termen recurs inculpații L.T. și R.C.A.,

reiterând criticile de nelegalitate/netemeinicie din apel circumscrise

cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 18, 17 și

14 C. proc. pen..

Criticile

amintite sunt neîntemeiate.

Este stabilit în

cauză – inclusiv cu recunoașterea inculpaților la urmărirea penală și

cercetarea judecătorească în primă instanță – cu suprimarea vieții victimei

C.H., punerea în primejdie a vieții părții vătămate L.V. în cadrul altercației

violente dintre cele două familii de rromi din seara zilei de 22 iunie 2003, a

avut loc în ulița satului în împrejurări de fapt de natură a exclude schimbarea

încadrării juridice în infracțiunea praeterintenționată prevăzută de art. 183

C. pen. ori existența legitimei apărări în ambele variante prevăzută de art. 44

alin. (2) și (3) C. pen. astfel:

a) inculpatul

L.T. – după ce victima s-a retras în defensivă, iar fiul acestuia inculpatul

C.A. a fost dezarmat a aruncat de la mică distanță (3 metri), cu intensitate

sporită un obiect apt de a ucide (o sapă : lungime cozii 1,35 m. diametru cozii

2,5 cm., lungimea părții tăioase 22,5 cm. și lățimea metalică 14 cm) spre capul

victimei C.H., producându-i TCC acut cu fractura calotei craniene, leziuni de

violență aflate în legătură de cauzalitate indirectă cu decesul ulterior

intervenit la 5 august 2003, acțiune violentă materialitatea căreia rezultă că

a prevăzut și acceptat urmările anterior arătate fiind realizate astfel

elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174,

art. 175 lit. i) C. pen., iar;

b) inculpatul

R.C.A. în cadrul aceleiași altercații violente, după ce aceasta fusese

dezarmată, a aplicat părții vătămate L.V. lovituri repetate cu toporul în cap și

peste corp până ce aceasta și-a pierdut cunoștința producându-i fracturi,

traumatisme și alte leziuni grave ce au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale

și punerea în primejdie a vieții, acțiune violentă comisă cu intenție directă

ce realizează infracțiuni constitutive ale tentativei în omor calificat

prevăzută de art. 20, art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

Concludentă sub

aspecul intenției indirecte – ca formă a vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii de omor calificat / tentativă la omor calificat sus-menționate –

este declarația martorului G.I. cu care s-au întâlnit în imediata apropiere a

locului faptei și față de care inculpații au recunoscut că „l-am lovit rău pe

C.H. și este posibil să moară” / „i-am dat lui L.V. cât i-a trebuit”.

Pedepsele

principale de 10 ani închisoare și respectiv 6 ani închisoare – stabilite sub

minimele legale de 15 ani închisoare și respectiv 7 ani și 6 luni închisoare

prin reținere de circumstanțe atenuante judiciare/legale prevăzute de art. 74

lit. c) art. 73 lit. b) C. pen. – în condițiile în care inculpații-recurenți au

comis infracțiunea în cauză de omor calificat/tentativă la omor calificat în

stare de recidivă post-condamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. sunt

în concordanță cu criteriile de neindividualizare din art. 72 C. pen. – și

asigură finalitatea din art. 52 C. pen. – reducerea acestora mai accentuată

către minimul general legal fiind nejustificată.

În consecință,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursurile

inculpaților se vor respinge ca nefondate cu obligarea acestora potrivit art.

192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de câte 400 lei – din care suma de

câte 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, cu titlu de cheltuieli

judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații L.T. și R.C.A. împotriva

deciziei penale nr. 24/A din 18 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția

penală și de minori.

Obligă

recurenții inculpați să plătească statului suma de câte 400 lei cheltuieli

judiciare, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 30 iunie 2009.