ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 341/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 341/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 91 din 17 iulie 2002, Tribunalul Călărași, în baza art. 333

C. proc.  pen., a dispus restituirea către procuror a dosarului penal nr. 2/2002

privind pe inculpații Ș.S., Ș.C. și P.M., trimiși în judecată pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art.174 -175 lit. a), i) – 176

lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în vederea completării

urmăririi penale.

În baza

art. 338 C. proc.  pen., s-a dispus punerea în libertate a inculpatei Ș.S. de

sub puterea mandatului nr. 36/224/P/2001 emis de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Călărași, dacă nu este arestată în altă cauză.

S-a

menținut starea de arest a inculpaților Ș.C. și P.M.

S-a

reținut că urmărirea penală nu este completă și că administrarea probelor

necesare nu s-ar putea efectua de către instanța de judecată decât cu mare

întârziere, indicându-se procurorului să stabilească prin metode criminalistice

proprietarii tecii sabiei și a două bâte de lemn, poziția autovehiculelor în

timpul incidentului, să reaudieze martorii între declarațiile cărora s-au ivit

contraziceri, să clarifice aportul fiecărui participant în conflictul produs.

Instanța

de fond a apreciat că în raport de vârstă, starea de sănătate și contribuția la

faptele deduse judecății, lăsarea în libertate a inculpatei Ș.S. nu este de

natură să constituie un pericol pentru ordinea publică, astfel că nu a mai

menținut starea de arest a acesteia.

Curtea

de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 2532 din 20

decembrie 2002, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Călărași și a trimis cauza Tribunalului Călărași în vederea continuării

judecării ei.

S-a

menținut starea de arest a inculpaților Ș.C. și P.M., ale căror recursuri au

fost respinse ca nefondate.

Onorariul

apărătorului din oficiu al intimatei inculpate Ș.S. se suportă din fondul

Ministerului Justiției.

Tribunalul

Călărași, prin sentința penală nr. 37 din 14 aprilie 2003, în temeiul

dispozițiilor art. 334 C. proc.  pen. a dispus schimbarea încadrării juridice

dată faptelor comise de inculpați din art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a),

i) – 176 lit. a), b)  cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (și art. 37 lit. a) C.

pen. pentru inculpatul P.M.) în art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a), i) –

176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (și art. 37 lit. a) C.

pen. pentru inculpatul P.M.).

În baza

art. 20 raportat la art. 174 – 175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., inculpatul Ș.C. a fost condamnat la pedeapsa

de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen.

În baza

art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea

art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul P.M. a fost condamnat la

pedeapsa de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza

art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2

ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 807/1998 a Judecătoriei

Sectorului 2 București, inculpatul urmând să execute în total 10 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza

art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., inculpata Ș.S. a fost condamnată la 8 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

S-a

făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen.

S-a

menținut starea de arest a inculpaților P.M. și Ș.C. și în baza art. 88 C. pen.

s-a dedus prevenția acestora de la 8.08.2001 pentru inculpatul Ș.C. și de la

14.08.2001 pentru inculpatul P.M., la zi, iar pentru inculpata Ș.S. de la

14.08.2001 la 21.07.2002.

În baza

art.14 C. proc.  pen. și art. 998 – 999 C. civ. au fost admise cererile de

despăgubiri civile formulate în cauză, inculpații fiind obligați în solidar la

70.000.000 lei către partea civilă M.Ș., la 40.000.000 lei către partea civilă M.Gh.

și la 25.000.000 lei către partea civilă M.M.

În baza

art.998 – 999 C. civ. inculpații au fost obligați în solidar la plata daunelor

morale în cuantum de 50.000.000 lei către partea civilă M.Ș., 30.000.000 lei

către partea civilă M.Gh. și 10.000.000 lei către partea civilă M.M.

În baza

art.188 din Legea nr. 3/1978, inculpații au fost obligați în solidar la plata

cheltuielilor de spitalizare în sumă de 3.129.771 lei către Spitalul Clinic de

Urgență „Bagdasar-Arseni” București, 39.414.933 lei către Spitalul de Urgență

„Sf.Pantelimon” București, 7.741.971 lei către Spitalul „Sf.Luca” București,

18.186.250 lei către Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” București, cu

dobânzile legale aferente sumelor până la achitarea debitelor.

În baza

art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpați a trei bâte, o

teacă de sabie și a contravalorii unei săbii de 1 milion lei.

Inculpații

au fost obligați la cheltuieli judiciare în sumă de câte 4.000.000 lei fiecare.

Pentru

a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În ziua

de 16 iulie 2001, după o pregătire prealabilă, în loc public, inculpații Ș.C., P.M.

și Ș.S. le-au lovit cu bâtele și cu o sabie pe părțile vătămate M.Ș., M.Gh. și M.M.,

cauzându-le multiple leziuni, vizând zonele vitale ale acestora, cu intenția de

a le suprima viața; acțiunea lor a fost întreruptă de intervenția martorilor

oculari și nu și-a produs efectul datorită măsurilor medicale chirurgicale de

urgență.

Partea

vătămată M.Ș. a suferit leziuni care au necesitat 25-30 zile de îngrijiri

medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie. Raportul de constatare

medico-legală nr.803/23.07.2001 al Serviciului de medicină legală Călărași

atestă existența unor plăgi în regiunea delto-pectorală cu secțiunea ramurii

acromiale a arterei acromio-toracice și secțiunea venei cefalice, în regiunea

posterioară a antebrațului drept și a feței anterioare a mâinii drepte.

Raportul

de constatare medico-legală nr. 804/23.07.2001 al aceluiași serviciu de

medicină legală a concluzionat că partea vătămată M.Gh. a suferit un traumatism

cranio-cerebral minor, traumatism facial cu fractură a oaselor nazale, fractură

incompletă fără deplasare a apofizei coronoide de partea dreaptă, plagă tăiată

cu secțiune a tendoanelor flexoare la mâna dreaptă. Leziunile s-au produs prin

lovire cu corp dur și corp tăietor (posibil sabie) și au necesitat 30 zile de

îngrijiri medicale, viața victimei fiind pusă în primejdie.

Partea

vătămată M.M. a suferit leziuni care au necesitat 10-12 zile de îngrijiri

medicale și care au fost produse prin lovire cu corp tăietor. Leziunile nu au

pus în primejdie viața victimei și au constat într-o plagă articulară în

regiunea acromio-scapulară stângă de 1-15 cm cu secțiunea mușchiului deltoid

fără afectare musculo-nervoasă.

Situația

de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului

probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la fața locului,

proces-verbal de reconstituire, planșe fotografice, acte medicale și

medico-legale, raport de expertiză bio-criminalistică, procese-verbale de

percheziție, copia sentinței penale nr. 830 din 12.09.1996 a Judecătoriei

Sectorului 3 București, copia plângerii nr. R.95142/29.10.1999 de la Poliția

orașului Fundulea și a materialului de verificare, declarațiile părților vătămate,

declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților care nu au recunoscut

faptele reținute în sarcina lor.

Curtea

de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 420 A din 24

iulie 2003, a respins ca nefondate apelurile inculpaților Ș.S., Ș.C. și P.M.

Prevenția

inculpaților P.M. și Ș.C. a fost computată de la 14.08.2001 și, respectiv

8.08.2001, la 24.07.2003.

S-a

constatat că inculpata Ș.S. a fost arestată preventiv de la 14.08.2001 la

21.07.2002.

Măsura

arestării preventive a inculpaților Ș.C. și P.M. a fost prelungită pe o durată

de 30 zile, până la data de 23 iulie 2003.

Apelanții

inculpați au fost obligați la câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs  inculpații, solicitând admiterea acestora,

casarea hotărârilor atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare

instanței de fond pentru a se pronunța cu privire la plângerile penale formulate

de inculpați împotriva părților vătămate, pentru a stabili corect situația de

fapt și vinovăția inculpaților, inclusiv posibila incidență a dispozițiilor

art. 44 C. pen., cercetarea penală a acestora urmând a se face în stare de

libertate.

În

subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate în sensul

reducerii cuantumului acestora.

Temeiul

juridic al motivelor de recurs invocate îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct.10, 12 și 14 C. proc.  pen.

Examinând

recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt

fondate pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Prima

instanță a rezolvat fondul cauzei pentru lămurirea și stabilirea căruia nu mai

este necesară administrarea de probe, astfel că cererea formulată privind

trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe nu este întemeiată.

Din

materialul probator administrat în cauză rezultă că situația de fapt și

vinovăția inculpaților au fost pe deplin și corect stabilite, în urma unei

analize atente și a unei evaluări judicioase a tuturor probelor, înlăturându-se

susținerile și apărările pro-causa și coroborându-se datele și împrejurările

pertinente și concludente susținute atât în acuzarea cât și în apărarea

acestora.

Inculpații

Ș.C., Ș.S. și P.M. au acționat cu intenția de a suprima viețile părților

vătămate M.Ș., M.Gh. și M.M., pregătindu-și deplasarea și armele, determinând

producerea conflictului și lovindu-le mai ales în zona capului și gâtului cu

sabia și bâtele. Declarațiile părților vătămate și ale martorilor, coroborate

cu constatările actelor medico-legale, ale raportului de expertiză

biocriminalistică întocmit de Institutul de criminalistică nr.190366/20.09.2001

și ale buletinului de analiză al Spitalului județean Călărași dovedesc intenția

directă cu care au acționat inculpații, împrejurările comiterii faptelor și

justifică încadrarea juridică dată acestora.

Plângerile

penale formulate de inculpați împotriva părților vătămate au fost rezolvate de

procuror care, prin rechizitoriu, a dispus soluția de neurmărire penală față de

M.Ș., M.Gh. și M.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174

-175 lit. i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în

temeiul dispozițiilor art. 228 și art.10 lit. e) C. proc.  pen. și art. 44 C.

pen. întrucât aceștia s-au aflat în legitimă apărare, cauză care înlătură

caracterul penal al faptei.

Menținerea

stării de arest a inculpaților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în

materie, constatându-se că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza

luării acestei măsuri preventive.

Cât

privește individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte de Casație și

Justiție constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a

dispozițiilor art. 72 C. pen., dând eficiența cuvenită criteriilor privind

pericolul social sporit al faptelor săvârșite, al împrejurărilor și

modalităților concrete de acționare și consecințelor avute, precum și conduitei

procesuale nesincere a inculpaților.

De

asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul P.M. este recidivist, iar

inculpații Ș.C. și Ș.S. nu au antecedente penale.

Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că – prin modalitatea de executare

dispusă și cuantumul lor – pedepsele aplicate inculpaților sunt în măsură să

asigure prevenția socială și reeducarea acestora în conformitate cu

dispozițiile art. 52 C. pen.

Pentru

aceste motive și constatând din oficiu că nu există motive de casare, Înalta

Curte de Casație și Justiție urmează să respingă recursurile inculpaților ca

nefondate.

Timpul

reținerii și arestării preventive se va deduce din durata pedepselor aplicate

de la 8 august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul Ș.C. și de la 14

august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul P.M..

Recurenții

inculpați vor fi obligați în solidar la plata cheltuielilor judiciare către

intimatele părți civile M.Ș., M.Gh. și M.M. în sumă de 7 milioane lei, precum

și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând

dispozițiile art. 385

15

pct.1 lit. b C. proc.  pen., art.385

17

alin. (4) C. proc.  pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art.193

alin. (1) și 4 C. proc.  pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații P.M., Ș.C. și Ș.S. împotriva deciziei penale nr. 420/A

din 24 iulie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce

din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive  de la 8

august 2001  la 21 ianuarie 2004, pentru inculpatul Ș.C. și timpul arestării

preventive de la 14 august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul P.M.

Obligă

pe recurenții inculpați, în solidar,

la plata

sumei de 7

milioane lei cheltuieli judiciare către părțile civile M.Ș., M.Gh. și M.M.

Obligă

pe recurenții inculpați

la plata

sumei de câte

1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 21 ianuarie 2004.