ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 341/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 91 din 17 iulie 2002, Tribunalul Călărași, în baza art. 333 C. proc. pen., a dispus restituirea către procuror a dosarului penal nr. 2/2002 privind pe inculpații Ș.S., Ș.C. și P.M., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art.174 -175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în vederea completării urmăririi penale. În baza art. 338 C. proc. pen., s-a dispus punerea în libertate a inculpatei Ș.S. de sub puterea mandatului nr. 36/224/P/2001 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, dacă nu este arestată în altă cauză.

S-a menținut starea de arest a inculpaților Ș.C. și P.M. S-a reținut că urmărirea penală nu este completă și că administrarea probelor necesare nu s-ar putea efectua de către instanța de judecată decât cu mare întârziere, indicându-se procurorului să stabilească prin metode criminalistice proprietarii tecii sabiei și a două bâte de lemn, poziția autovehiculelor în timpul incidentului, să reaudieze martorii între declarațiile cărora s-au ivit contraziceri, să clarifice aportul fiecărui participant în conflictul produs. Instanța de fond a apreciat că în raport de vârstă, starea de sănătate și contribuția la faptele deduse judecății, lăsarea în libertate a inculpatei Ș.S. nu este de natură să constituie un pericol pentru ordinea publică, astfel că nu a mai menținut starea de arest a acesteia.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 2532 din 20 decembrie 2002, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și a trimis cauza Tribunalului Călărași în vederea continuării judecării ei. S-a menținut starea de arest a inculpaților Ș.C. și P.M., ale căror recursuri au fost respinse ca nefondate. Onorariul apărătorului din oficiu al intimatei inculpate Ș.S. se suportă din fondul Ministerului Justiției. Tribunalul Călărași, prin sentința penală nr. 37 din 14 aprilie 2003, în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de inculpați din art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a), i) – 176 lit. a), b) cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

(și art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul P.M.) în art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (și art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul P.M.). În baza art. 20 raportat la art. 174 – 175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., inculpatul Ș.C. a fost condamnat la pedeapsa de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 20 raportat la art. 174-175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul P.M. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 807/1998 a Judecătoriei Sectorului 2 București, inculpatul urmând să execute în total 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a), i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., inculpata Ș.S. a fost condamnată la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpaților P.M. și Ș.C. și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția acestora de la 8.08.2001 pentru inculpatul Ș.C.

și de la 14.08.2001 pentru inculpatul P.M., la zi, iar pentru inculpata Ș.S. de la 14.08.2001 la 21.07.2002. În baza art.14 C. proc. pen. și art. 998 – 999 C. civ. au fost admise cererile de despăgubiri civile formulate în cauză, inculpații fiind obligați în solidar la 70.000.000 lei către partea civilă M.Ș., la 40.000.000 lei către partea civilă M.Gh. și la 25.000.000 lei către partea civilă M.M. În baza art.998 – 999 C. civ. inculpații au fost obligați în solidar la plata daunelor morale în cuantum de 50.000.000 lei către partea civilă M.Ș., 30.000.000 lei către partea civilă M.Gh. și 10.000.000 lei către partea civilă M.M.

În baza art.188 din Legea nr. 3/1978, inculpații au fost obligați în solidar la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 3.129.771 lei către Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” București, 39.414.933 lei către Spitalul de Urgență „Sf.Pantelimon” București, 7.741.971 lei către Spitalul „Sf.Luca” București, 18.186.250 lei către Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” București, cu dobânzile legale aferente sumelor până la achitarea debitelor. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpați a trei bâte, o teacă de sabie și a contravalorii unei săbii de 1 milion lei. Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare în sumă de câte 4.000.000 lei fiecare. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: În ziua de 16 iulie 2001, după o pregătire prealabilă, în loc public, inculpații Ș.C., P.M.

și Ș.S. le-au lovit cu bâtele și cu o sabie pe părțile vătămate M.Ș., M.Gh. și M.M., cauzându-le multiple leziuni, vizând zonele vitale ale acestora, cu intenția de a le suprima viața; acțiunea lor a fost întreruptă de intervenția martorilor oculari și nu și-a produs efectul datorită măsurilor medicale chirurgicale de urgență. Partea vătămată M.Ș. a suferit leziuni care au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie. Raportul de constatare medico-legală nr.803/23.07.2001 al Serviciului de medicină legală Călărași atestă existența unor plăgi în regiunea delto-pectorală cu secțiunea ramurii acromiale a arterei acromio-toracice și secțiunea venei cefalice, în regiunea posterioară a antebrațului drept și a feței anterioare a mâinii drepte.

Raportul de constatare medico-legală nr. 804/23.07.2001 al aceluiași serviciu de medicină legală a concluzionat că partea vătămată M.Gh. a suferit un traumatism cranio-cerebral minor, traumatism facial cu fractură a oaselor nazale, fractură incompletă fără deplasare a apofizei coronoide de partea dreaptă, plagă tăiată cu secțiune a tendoanelor flexoare la mâna dreaptă. Leziunile s-au produs prin lovire cu corp dur și corp tăietor (posibil sabie) și au necesitat 30 zile de îngrijiri medicale, viața victimei fiind pusă în primejdie. Partea vătămată M.M. a suferit leziuni care au necesitat 10-12 zile de îngrijiri medicale și care au fost produse prin lovire cu corp tăietor. Leziunile nu au pus în primejdie viața victimei și au constat într-o plagă articulară în regiunea acromio-scapulară stângă de 1-15 cm cu secțiunea mușchiului deltoid fără afectare musculo-nervoasă.

Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de reconstituire, planșe fotografice, acte medicale și medico-legale, raport de expertiză bio-criminalistică, procese-verbale de percheziție, copia sentinței penale nr. 830 din 12.09.1996 a Judecătoriei Sectorului 3 București, copia plângerii nr. R.95142/29.10.1999 de la Poliția orașului Fundulea și a materialului de verificare, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților care nu au recunoscut faptele reținute în sarcina lor. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 420 A din 24 iulie 2003, a respins ca nefondate apelurile inculpaților Ș.S., Ș.C.

și P.M. Prevenția inculpaților P.M. și Ș.C. a fost computată de la 14.08.2001 și, respectiv 8.08.2001, la 24.07.2003. S-a constatat că inculpata Ș.S. a fost arestată preventiv de la 14.08.2001 la 21.07.2002. Măsura arestării preventive a inculpaților Ș.C. și P.M. a fost prelungită pe o durată de 30 zile, până la data de 23 iulie 2003. Apelanții inculpați au fost obligați la câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații, solicitând admiterea acestora, casarea hotărârilor atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța cu privire la plângerile penale formulate de inculpați împotriva părților vătămate, pentru a stabili corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, inclusiv posibila incidență a dispozițiilor art. 44 C. pen., cercetarea penală a acestora urmând a se face în stare de libertate.

În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate în sensul reducerii cuantumului acestora. Temeiul juridic al motivelor de recurs invocate îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct.10, 12 și 14 C. proc. pen. Examinând recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate pentru motivele ce se vor arăta în continuare: Prima instanță a rezolvat fondul cauzei pentru lămurirea și stabilirea căruia nu mai este necesară administrarea de probe, astfel că cererea formulată privind trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe nu este întemeiată.

Din materialul probator administrat în cauză rezultă că situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost pe deplin și corect stabilite, în urma unei analize atente și a unei evaluări judicioase a tuturor probelor, înlăturându-se susținerile și apărările pro-causa și coroborându-se datele și împrejurările pertinente și concludente susținute atât în acuzarea cât și în apărarea acestora. Inculpații Ș.C., Ș.S. și P.M. au acționat cu intenția de a suprima viețile părților vătămate M.Ș., M.Gh. și M.M., pregătindu-și deplasarea și armele, determinând producerea conflictului și lovindu-le mai ales în zona capului și gâtului cu sabia și bâtele.

Declarațiile părților vătămate și ale martorilor, coroborate cu constatările actelor medico-legale, ale raportului de expertiză biocriminalistică întocmit de Institutul de criminalistică nr.190366/20.09.2001 și ale buletinului de analiză al Spitalului județean Călărași dovedesc intenția directă cu care au acționat inculpații, împrejurările comiterii faptelor și justifică încadrarea juridică dată acestora. Plângerile penale formulate de inculpați împotriva părților vătămate au fost rezolvate de procuror care, prin rechizitoriu, a dispus soluția de neurmărire penală față de M.Ș., M.Gh. și M.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 -175 lit. i) – 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în temeiul dispozițiilor art. 228 și art.10 lit. e) C. proc.

pen. și art. 44 C. pen. întrucât aceștia s-au aflat în legitimă apărare, cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Menținerea stării de arest a inculpaților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, constatându-se că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive. Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor art. 72 C. pen., dând eficiența cuvenită criteriilor privind pericolul social sporit al faptelor săvârșite, al împrejurărilor și modalităților concrete de acționare și consecințelor avute, precum și conduitei procesuale nesincere a inculpaților.

De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul P.M. este recidivist, iar inculpații Ș.C. și Ș.S. nu au antecedente penale. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că – prin modalitatea de executare dispusă și cuantumul lor – pedepsele aplicate inculpaților sunt în măsură să asigure prevenția socială și reeducarea acestora în conformitate cu dispozițiile art. 52 C. pen. Pentru aceste motive și constatând din oficiu că nu există motive de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă recursurile inculpaților ca nefondate. Timpul reținerii și arestării preventive se va deduce din durata pedepselor aplicate de la 8 august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul Ș.C.

și de la 14 august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul P.M.. Recurenții inculpați vor fi obligați în solidar la plata cheltuielilor judiciare către intimatele părți civile M.Ș., M.Gh. și M.M. în sumă de 7 milioane lei, precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct.1 lit. b C. proc. pen., art.385 17 alin. (4) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art.193 alin. (1) și 4 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații P.M., Ș.C. și Ș.S. împotriva deciziei penale nr. 420/A din 24 iulie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la 8 august 2001 la 21 ianuarie 2004, pentru inculpatul Ș.C. și timpul arestării preventive de la 14 august 2001 la 21 ianuarie 2004 pentru inculpatul P.M. Obligă pe recurenții inculpați, în solidar, la plata sumei de 7 milioane lei cheltuieli judiciare către părțile civile M.Ș., M.Gh. și M.M. Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 21 ianuarie 2004.