ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5799/2003

HOTĂRÂRE
10.12.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5799/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 76 din 27

ianuarie 2000, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 8351/P/1999.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) art.

10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., au fost achitați inculpații:

- C.R., pentru infracțiunea de furt

calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 208 și art. 209

lit. a), e) și g) și alin. (3) C. pen.

S-a constatat că inculpații au fost

reținuți 24 ore în data de 12 septembrie 1999 și arestați preventiv la data de

13 septembrie 1999 și în baza art. 250 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus

punerea de îndată în libertate, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

S-a constatat că partea vătămată

S.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Cheltuielile judiciare au rămas în

sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Timiș înregistrat la data de 8 octombrie 1999, au fost trimiși

în judecată inculpații C.R., M.C. și S.E., pentru comiterea infracțiunii de

furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 108 și art.

209 lit. a), e) și g) și alin. (3) C. pen., reținându-se următoarele:

În seara zilei de 11 septembrie

1999, în jurul orelor 23,00, organele de poliție au fost sesizate de

dispeceratul I.P.J. Timiș în legătură cu faptul că din str. Martin Spiru

Blănaru din Timișoara, s-a sustras un autoturism marca VW Golf, precum și

faptul că suspecții conduc un autoturism marca Fiat Tipo de culoare închisă.

Din sesizarea făcută de partea

vătămată S.D., s-a reținut că autoturismul respectiv s-a intersectat cu

autoturismul condus de acesta pe str. Păuliș cu str. Macilor la circa 50 m de

locul în care partea vătămată și-a parcat mașina și de unde i-a fost sustrasă.

În urma sesizării formulate de

partea vătămată și înarmați cu singurul indiciu referitor la autoturismul

suspect, respectiv inițialele I.L. organele de poliție au procedat la urmărirea

acestuia ulterior, fiind identificat în stația PECO SCHELL din str.

Circumvalațiunii.

În urma legitimării persoanelor

ocupante ale autoturismului marca Fiat Tipo s-a constatat că aceștia se numesc

M.C., C.R. și S.E., cetățeni din Republica Moldova.

Cu prilejul percheziționării

autoturismului din interior, s-au ridicat: o legătură de chei care ulterior s-a

dovedit ca fiind proprietatea părții vătămate S.D., iar acestea aparțin

apartamentului, garajului și a autoturismului marca VW Golf declarat sustras.

De asemenea, organele de poliție au

ridicat de sub scaunul șoferului o trusă de instrumente specifice distrugerii

sistemului de închidere și pornire a diverselor autoturisme și folosite la

sustragerea acestora.

Împotriva sentinței a declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș solicitând condamnarea inculpaților

pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

Prin decizia penală nr. 63/ A din 20

februarie 2002, Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen., admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș,

împotriva sentinței penale nr. 76 din 27 ianuarie 2000 pronunțată de Tribunalul

Timiș, desființează sentința și rejudecând cauza,

Prin schimbarea încadrării juridice

în art. 208 și art. 209 lit. a), e) și g) alin. (2) C. pen., condamnă pe

inculpații S.E., M.C. și C.R., la câte:

5 (cinci) ani închisoare.

Interzice inculpaților exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata și în condițiile art. 72 C.

pen.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților arestul preventiv de la 12 septembrie 1999 și până la 27 ianuarie

2000.

Constată că partea civilă S.D. nu

s-a constituit parte civilă.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate, inculpații C.R., M.C. și S.E. au declarat recurs solicitându-se

menținerea hotărârii instanței de fond prin care au fost achitați pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Recursul declarat este nefondat.

În cauză, instanțele au făcut o

analiză pertinentă și temeinică a tuturor împrejurărilor săvârșirii

infracțiunii, rezultând date esențiale care au relevat vinovăția indubitabilă a

inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

Cu prilejul percheziției

autoturismului, în care au fost găsiți inculpații s-au ridicat: o legătură

compusă din cheile unui apartament, garaj și a autoturismului VW Golf 3

declarat sustras și care aparțineau părții vătămate S.S., cât și o trusă de

instrumente specifice distrugerii sistemului de închidere și pornire a

diverselor autoturisme și folosite în sustragerea acestora.

Inculpații negând comiterea

infracțiunii de furt au arătat în apărarea lor, că există posibilitatea ca 2

persoane rămase neidentificate pe care le-au luat cu mașina, au lăsat legătura

de chei în buzunarul autoturismului, fără ca ei să cunoască acest aspect,

susțineri care nu sunt veridice, întrucât aceștia nu au putut da indici cu

privire la cele 2 persoane amintite.

Martorii audiați în cauză au confirmat

prezența inculpaților în câmpul infracțional.

Existând așadar, probe care duc la

concluzia indubitabilă că inculpații sunt vinovați, Curtea, constată că

hotărârea atacată este legală și pe cale de consecință se va dispune conform

dispozitivului.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații C.R., M.C., S.E. împotriva

deciziei penale nr. 63 A din 20 februarie 2002 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă pe recurenții inculpații să

plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

câte 400.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 decembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1317/2010
la art. 346 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că prin rechizitoriul nr. 127/P/2003 din 9 decembrie 2003 al Tribunalului Timiș, inculpații S.M.Ș. și Ș.N.I. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de a
ÎCCJ 2003-09-17
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3813/2003
părții civile P.I. suma de 15.000.000 lei. Au fost respinse pretențiile civile. S-a constatat recuperat prejudiciul de 10.000.000 lei cauzat părții civile H.M. și de 5.000.000 lei părții civile P.I. A fost obligat inculpatul la 1.200.000 le
ÎCCJ 2003-04-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1761/2003
considerând că în cauză nu sunt suficiente probe pentru dovedirea vinovăției inculpatului G.V. Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a declarat recurs împotriva deciziei menționate considerând că achitarea inculpatului G.V. nu se întemeiaz
ÎCCJ 2003-04-02
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1691/2003
Deliberând asupra recursului de față, constată: Prin sentința penală nr. 1498 din 20 mai 2002, pronunțată de Judecătoria Timișoara, inculpatul C.B. a fost condamnat în temeiul art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen., cu aplicarea art
ÎCCJ 2006-04-10
0,93
ÎCCJ, Decizia nr. 123/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 899/PI din 21 decembrie 1998, Tribunalul Timiș, secția penală, a dispus achitarea inculpatului K.V., în temeiul art. 11 alin. (2), rapor
Sursă