ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2012/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2012/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 77/F-C/2001 a
Curții de Apel Pitești, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.D.
împotriva Prefectului județului Argeș, s-a anulat Ordinul nr. 524 din 2
octombrie 2000 și s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 15.386.406 lei,
cu titlu de daune materiale și 20.000.000 lei daune morale.
S-a respins cererea de obligare a
pârâtului, să emită ordin de numire a reclamantului în funcția de director al
Direcției de Programe și Strategii Guvernamentale și Teritoriale, Coordonarea Serviciilor
Publice Descentralizare, Integrare Europeană, Fond Funciar.
Prin decizia nr. 3897/2001, Curtea
Supremă de Justiție a admis recursurile declarate de reclamantul B.D. și
Prefectul județului Argeș, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza, spre
rejudecare, cu privire la stabilirea drepturilor salariale cuvenite și a
daunelor morale.
Curtea de Apel Pitești, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 146, pronunțată la 18 iunie
2003, în fond după casare, cu trimitere spre rejudecare, numai pe aspectul
consecințelor patrimoniale ale anulării ordinului de eliberare din funcție a
reclamantului, a admis în parte acțiunea și a obligat Prefectura județului
Argeș, la plata sumei de 2.666.418 lei, cu titlu de salariu brut și la plata
sumei de 2.016.500 lei. A luat act de renunțare la acțiune față de Prefectul județului
Argeș.
Pentru a hotărî astfel, avându-se în
vedere și îndrumările din decizia de casare, instanța a reținut potrivit
expertizei efectuată în cauză că drepturile salariale cuvenite reclamantului pe
perioada 26 octombrie 2000 - 30 noiembrie 2000, sunt de 2.666.418 lei, că nu
mai există nici un drept de concediu neplătit, întrucât suma cuvenită pentru 2
zile, a fost inclusă în salariu brut.
În legătură cu prima de concediu,
instanța a respins această pretenție, considerând că este contrară sentinței nr.
165/2002, a Curții de Apel Pitești.
Cu privire la daunele morale, s-a
considerat că nu a fost adusă nici o atingere imaginii reclamantului, actul de
eliberare din funcție al reclamantului fiind legal.
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamantul B.D., invocând nelegalitatea.
In expunerea motivelor de recurs
s-au formulat critici în legătură cu modul de soluționare al cererilor referitoare
la dreptul salarial cuvenit la daunele morale, prima de vacanță și cuantumul
cheltuielilor de judecată solicitate.
În recursul formulat de Prefectul județului
Argeș, s-a invocat nelegalitatea sentinței, sub aspectul obligării la plata
cheltuielilor de judecată, susținând că de vreme ce s-a reținut că actul atacat
privind eliberarea din funcție a intimatului, nu a fost reținut, ca ilegal,
greșit s-a reținut culpa procesuală în aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.
Recursurile sunt nefondate.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
analizând actele dosarului, urmează să constate că hotărârea pronunțată de
Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, este legală și
temeinică.
În ce privesc drepturile bănești
cuvenite recurentului-reclamant, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să
constate că instanța a dispus efectuarea unei expertize și potrivit calculului
necontestat de părți, s-a reținut că drepturile salariale ce-i revin acestuia,
reprezintă suma de 2.666.418 lei, în care este inclus și dreptul la concediu neplătit
pentru 2 zile, restul de 20 de zile de concediu fiind efectuat.
Și cu privire la daunele morale,
instanța a motivat corect că, de vreme ce actul de eliberare din funcție a fost
legal, nu se pune în discuție existența unui prejudiciu moral.
Ultima critică referitoare la
obligarea cheltuielilor de judecată în integralitate, de asemenea, este
nefondată; față de împrejurarea că acțiunea a fost admisă în parte, în mod
corect instanța a redus cuantumul acestora, argument care înlătură și critica
din recursul pârâtei Prefectura județului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
Prefectura județului Argeș și de B.D. împotriva sentinței civile nr. 146 F/C
din 18 iunie 2003 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondate.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 mai 2004.