ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1641/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC G.I. SA Petroșani, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat anularea deciziei nr. 117/2003, emisă de pârât și a procesului-verbal încheiat la 14 ianuarie 2003 de Garda Financiară Centrală, cu consecința exonerării de plata sumei totale de 66.458.542 lei reprezentând: 38.671.774 lei, diferență impozit pe profit pe trimestrul IV 2001; 7.963.054 lei, diferență impozit pe profit pe trimestrul III 2002; 16.685.955 lei, majorări de întârziere/dobândă penalizatoare diferență impozit pe profit și 3.137.759 lei, penalități de întârziere aferente diferenței de impozit pe profit. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că actele încheiate sunt în discordanță cu prevederile H.G.

nr. 728/2001, O.G. nr. 70/1994 și H.G. nr. 402/2002. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 223 din 25 iunie 2001, a respins ca nefondată, acțiunea, reținând legalitatea actelor contestate. Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamanta a declarat recurs, susținând că organul de control a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale în materie, întrucât a aplicat suma reprezentând ponderea veniturilor din vânzări de active, asupra profitului reflectat în contul 121 „profit și pierderi”, și nu asupra profitului obținut din vânzarea de active, acest mod de calcul fiind contrar prevederilor art. 9 alin. (2) din H.G. nr. 728/2001.

Prin respingerea acțiunii, s-a permis impozitarea inclusiv a profitului obținut de societate din activitatea de exploatare, chiar dacă societatea beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit prevăzută de art. 6 lit. c) din O.U.G. nr. 24/1998, privind regimul zonelor defavorizate, fiind deținătoarea certificatului de investitor nr. 189/2000, eliberat de Agenția pentru dezvoltare Regională. Nedatorând impozit pe profit, nu datorează nici penalități de întârziere. Recursul este fondat. Verificând din oficiu hotărârea recurată, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., s-a pus în discuția părților, necesitatea ca soluționarea cauzei să se fi făcut în contradictoriu, și cu Garda Financiară Centrală (cea care a întocmit procesul-verbal contestat), care nu a figurat ca parte în dosarul de fond.

Față de obiectul litigiului, acțiunea trebuia soluționată potrivit principiului contradictorialității, specific procesului civil, la care se face trimitere prin art. 18 din Legea nr. 29/1990 și cu citarea Gărzii Financiare Centrale, al cărui act de constatare se cere a fi anulat și care nu a fost parte la fond. În consecință, în baza art. 313 C. proc. civ., se va admite recursul și se va casa sentința, cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, unde criticile din recurs vor fi privite ca apărări ale părții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC G.I. SA Petroșani împotriva sentinței civile 223 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată, cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2004.