ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1285/2004

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 4

februarie 2002, reclamantul C.A., tatăl minorei C.E., a chemat în judecată

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pe ministrul E.A.,

solicitând sancționarea refuzului nejustificat al pârâților, de a anula

măsurile disciplinar-administrative, luate împotriva elevei C.E., a refuzului

de a răspunde reclamațiilor formulate împotriva respectivei măsuri, anularea

măsurilor luate împotriva elevei, în anul școlar 2001 - 2002, cu încadrarea

acesteia în clasa a VIII-a și daune materiale și morale de 100.000.000 lei,

plus cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

în semestrul II al anului școlar 2000 – 2001, fiicei reclamantului, elevă în

clasa a VII-a la Școala nr. 135 București, i-au fost înscrise în mod arbitrar

și abuziv, mai multe note de 2 și 4, cu scopul vădit de a atrage pierderea

anului școlar; că reclamantul a făcut mai multe demersuri și sesizări, însă nu

s-au dispus verificări și nici anchete administrative.

Prin sentința civilă nr. 349/2002, a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că Ministerul Educației și Cercetării a

dispus efectuarea unei verificări, care nu a confirmat cele susținute de

reclamant.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, reclamantul, susținând că aprecierile instanței cu privire la

soluționarea cererilor de către pârâți, sunt nelegale și că nu s-a dispus

efectuarea unei anchete asupra profesorilor care au făcut evaluarea și notarea

cunoștințelor elevei.

Prin decizia nr. 3856 din 11

decembrie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios

administrativ, recursul a fost respins ca nefondat.

Curtea a reținut că instanța de fond

a apreciat corect situația de fapt, că ministerul a dat curs cererii

reclamantului și i s-a comunicat răspunsul, iar în ceea ce privește aprecierea

notării cunoștințelor elevei, aceasta nu este de competența instanței, care nu

se poate substitui personalului didactic.

La data de 16 decembrie 2002, C.A. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 3856 din 11 decembrie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.

În motivarea cererii s-a arătat că

instanța nu a reținut adevăratele motive invocate de reclamant; că nu s-a

pronunțat asupra refuzului nejustificat de soluționare a cererii privind

reanalizarea (reevaluarea) notelor elevei și implicit, a cererii de revocare a

măsurilor disciplinar-administrative și nici asupra refuzului nejustificat al

pârâtei, de a răspunde reclamației.

Au fost invocate dispozițiile art. 322

alin. (2) și (5) C. proc. civ.

Verificând cererea formulată, Curtea

constată că nu este fondată.

Având în vedere motivarea cererii de

reexaminare, aceasta nu poate fi analizată decât prin prisma art. 322 pct. 2

teza a II-a C. proc. civ., întrucât pct. 5 al art. 322 din același cod, are în

vedere descoperirea de înscrisuri doveditoare noi, ceea ce revizuientul nu a

pretins și nu a probat.

Analizând cauza, Curtea apreciază că

instanța de recurs, ca și instanța de fond, a analizat toate motivele și

cererile petentului, pronunțându-se asupra lor, astfel cum s-a arătat mai sus.

Împrejurarea că reclamantul este

nemulțumit de rezultatul verificărilor dispuse de autoritatea publică, nu

reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii, în sensul art. 1 din

Legea nr. 29/1990 și nici o nepronunțare a instanței asupra cererii. Cât

privește reevaluarea notelor elevei, în ambele hotărâri s-a reținut în mod

legal că instanța nu poate cenzura evaluarea cunoștințelor elevilor, notarea

acestora fiind de competența exclusivă a cadrelor didactice de specialitate.

Pentru considerentele expuse,

cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de C.A. împotriva deciziei nr. 3856 din 11 decembrie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 martie 2004.