ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4499/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

T.I., în contradictoriu cu Direcția

Regională Vamală Interjudețeană Galați, a solicitat schimbarea calificativului

acordat potrivit H.G. nr. 1084/2001, din „foarte bine”, în „excepțional”.

Reclamantul, expert vamal, susține

că în anul 2003, pentru munca depusă în anul 2002, a obținut calificativul

„foarte bine”, care îl prejudiciază în raport cu meritele sale în îndeplinirea

exemplară a sarcinilor de serviciu, astfel că solicită schimbarea

calificativului, în „excepțional”.

Consideră că nu este just ca cineva

în condițiile în care îndeplinește, fără a fi retribuit, deși legea prevede

aceasta [art. 52 din O.G. nr. 16/1998, aprobat prin Legea nr. 74/2002, art. 19

alin. (1) din O.U.G. nr. 16/1998, aprobat prin Legea nr. 74/2002, art. 19 alin.

(1) din O.U.G. nr. 192/2002], o sarcină în plus față de ceilalți funcționari

publici, să fie evaluat inferior celor care își îndeplinesc pur și simplu

sarcinile de execuție.

Curtea de Apel Galați, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 68 din 26 mai

2003, a admis acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

avut în vedere concluziile expertizei efectuate de un expert vamal.

Considerând hotărârea nelegală și

netemeinică, Direcția Generală a Vămilor, în prezent Autoritatea Națională a

Vămilor, în nume propriu și în numele Direcției Regionale Vamale Interjudețene

Galați, a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ.

În principal, se solicită casarea,

cu trimitere spre rejudecare, întrucât cauza a fost soluționată, fără a fi

citată Direcția Generală a Vămilor, care a emis actul contestat.

Hotărârea cuprinde dispoziții care

nu se pot aduce la îndeplinire, întrucât s-au stabilit obligații pentru o

instituție care nu există și nu are competență legală de acordare a vreunui

calificativ și nici să-l anuleze pe cel acordat de Directorul general al

Direcției Generale a Vămilor.

Pe fondul cauzei, consideră că

soluția nu se justifică, întrucât s-a bazat pe o expertiză – probă,

inadmisibilă într-un astfel de litigiu de muncă, întrucât un terț se substituie

personalului de conducere care colaborează în muncă cu funcționarul public, pe

perioada supusă evaluării și are competența legală de a realiza evaluarea.

Se susține că instanța trebuia să

respingă contestația, ca tardiv introdusă și că s-a interpretat greșit actul

juridic dedus judecății.

Recursul este fondat.

Obiectul acțiunii îl constituie

anularea calificativului acordat reclamantului, prin raportul de evaluare, fără

număr al Directorului general al Direcției Generale a Vămilor, din „foarte

bine”, în „excepțional”.

În condițiile date, părți în proces

sunt reclamantul și Autoritatea Națională a Vămilor, fosta Direcție Generală a

Vămilor și Direcția Regională Vamală Interjudețeană Galați.

Cum dosarul a fost soluționat fără

citarea emitentului actului, Direcția Generală a Vămilor, se impune admiterea

recursului și casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare la aceeași

instanță, în baza art. 313 C. proc. civ.

Cu ocazia rejudecării, celelalte

critici din recurs urmează a fi analizate, ca apărări ale pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Autoritatea Națională a Vămilor, în nume propriu și în numele Direcției

Regionale Vamale Interjudețene Galați, împotriva sentinței civile nr. 68 din 26

mai 2003 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 iunie 2004.