ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 300/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea din 24 octombrie 2002, M.C. și C.M. , au solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cercetarea judecătoarei H.F., de la Judecătoria Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 2789 C. pen. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că a refuzat să se pronunțe asupra excepțiilor ridicate de ei, privitor la lipsa calității procesuale a reclamantei, prescripția acțiunii, dar mai ales faptul că a dispus ca expertul să facă măsurarea terenului ce a aparținut autorului reclamantei, cu ocazia soluționării dosarului civil nr. 7829/2002 al Judecătoriei Botoșani.

Prin rezoluția nr. 3 din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva persoanei menționate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 246 C. pen., cu motivarea că susținerile petenților sunt nefondate în lipsa unor date sau fapte care să poată fi apreciate ca elemente constitutive ale unor infracțiuni. Plângerea formulată de aceiași petiționari împotriva menționatei rezoluții a fost respinsă de procurorul șef adjunct al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin rezoluția înregistrată sub nr. 35773/6409 din 18 august 2003. Împotriva acestei soluții, petenții s-au adresat cu plângere Curții de Apel Suceava.

Prin decizia nr. 16 din 27 octombrie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins plângerea formulată de petenții M.C. și C.M. împotriva Rezoluției nr. 3/P/2003 din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 35773/6409 din 18 august 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. În motivarea acestei soluții instanța a reținut că în cauză nu există indicii sau date din care să rezulte săvârșirea unor fapte de natură penală, deoarece din considerentele sentinței civile nr. 451 din 24 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 7829/2002 al Judecătoriei Botoșani, rezultă că instanța a luat în considerare excepțiile invocate de petenți și că s-a pronunțat asupra lor odată cu soluționarea fondului.

În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că având în vedere că hotărârea nu este definitivă, petenții au posibilitatea de a uza de căile de atac prevăzute de lege. Ca atare, arată instanța, în mod corect, prin rezoluția atacată, a fost respinsă plângerea petenților împotriva Rezoluției din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătoarei H.F. de la Judecătoria Botoșani, sub aspectul infracțiunilor, prevăzute de art. 289 și art. 246 C. pen. La data de 28 octombrie 2003, petenții M.C. și C.M. au declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe, reiterând nemulțumirile lor cu privire la rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.

Recursul este nefondat. Din cuprinsul hotărârii atacate rezultă că prima instanță a examinat plângerea, iar din confruntarea susținerilor făcute de petiționari, în raport cu actele de urmărire penală efectuate, se constată că în mod corect s-a dispus respingerea acesteia. Cum din examinare, în ansamblu, a încheierii recurate, nu se constată ca aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca recursul să fie respins, ca nefondat, iar recurenții să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii M.C. și C.M., împotriva deciziei penale nr. 16 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Suceava. Obligă pe fiecare petiționar să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2004.