ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 300/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin plângerea din 24 octombrie

2002,

M.C.

și

C.M.

, au solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cercetarea

judecătoarei H.F., de la Judecătoria Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor

de fals intelectual, prevăzută de art. 2789 C. pen. și abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că a refuzat să

se pronunțe asupra excepțiilor ridicate de ei, privitor la lipsa calității

procesuale a reclamantei, prescripția acțiunii, dar mai ales faptul că a dispus

ca expertul să facă măsurarea terenului ce a aparținut autorului reclamantei,

cu ocazia soluționării dosarului civil nr. 7829/2002 al Judecătoriei Botoșani.

Prin rezoluția nr. 3 din 20 martie

2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus neînceperea

urmăririi penale împotriva persoanei menționate, pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 246 C. pen., cu motivarea

că susținerile petenților sunt nefondate în lipsa unor date sau fapte care să

poată fi apreciate ca elemente constitutive ale unor infracțiuni.

Plângerea formulată de aceiași

petiționari împotriva menționatei rezoluții a fost respinsă de procurorul șef

adjunct al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin rezoluția înregistrată sub nr. 35773/6409

din 18 august 2003.

Împotriva acestei soluții, petenții

s-au adresat cu plângere Curții de Apel Suceava.

Prin decizia nr. 16 din 27 octombrie

2003, Curtea de Apel Suceava a respins plângerea formulată de petenții M.C. și C.M.

împotriva Rezoluției nr. 3/P/2003 din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 35773/6409 din 18 august 2003 a

Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

În motivarea acestei soluții

instanța a reținut că în cauză nu există indicii sau date din care să rezulte

săvârșirea unor fapte de natură penală, deoarece din considerentele sentinței

civile nr. 451 din 24 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 7829/2002 al

Judecătoriei Botoșani, rezultă că instanța a luat în considerare excepțiile

invocate de petenți și că s-a pronunțat asupra lor odată cu soluționarea

fondului. În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că având în vedere

că hotărârea nu este definitivă, petenții au posibilitatea de a uza de căile de

atac prevăzute de lege.

Ca atare, arată instanța, în mod

corect, prin rezoluția atacată, a fost respinsă plângerea petenților împotriva

Rezoluției din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava,

prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătoarei H.F.

de la Judecătoria Botoșani, sub aspectul infracțiunilor, prevăzute de art. 289

și art. 246 C. pen.

La data de 28 octombrie 2003,

petenții M.C. și C.M. au declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe,

reiterând nemulțumirile lor cu privire la rezoluția de neîncepere a urmăririi

penale.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul hotărârii atacate

rezultă că prima instanță a examinat plângerea, iar din confruntarea

susținerilor făcute de petiționari, în raport cu actele de urmărire penală

efectuate, se constată că în mod corect s-a dispus respingerea acesteia.

Cum din examinare, în ansamblu, a

încheierii recurate, nu se constată ca aceasta să fie supusă vreunui motiv de

casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca recursul să fie

respins, ca nefondat, iar recurenții să fie obligați la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de petiționarii M.C. și C.M., împotriva deciziei penale nr. 16 din 27

octombrie 2003 a Curții de Apel Suceava.

Obligă pe fiecare petiționar să

plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 ianuarie 2004.