ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 19 din 20 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenții C.I. și C.E. împotriva rezoluțiilor date în Dosarele nr. 181/P/2008 din 3 septembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și nr. 399/II/2/2008 din 28 octombrie 2008 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Prima instanță a reținut că soții C.E. și C.I. au formulat plângere penală împotriva intimatelor D.M., judecător și H.M.E., avocat, solicitând a fi cercetate pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

cu motivarea că avocat H.M.E., în Dosarul nr. 5737/193/2008, a susținut afirmațiile mincinoase ale clientului său, M.I. și a influențat-o pe judecătoarea D.M. să pronunțe, în defavoarea lor sentința civilă nr. 3704/2008. Prin rezoluția nr. 181/P/2008 din 3 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de D.M. – judecător la Judecătoria Botoșani și H.M.E. – avocat pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. Prin aceeași rezoluție s-a disjuns cauza privind pe M.I. și s-a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani pentru a efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen.

S-a apreciat, cu referire la judecător D.M., că prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești pe baza materialului probator aflat la dosar și care a fost supusă exercitării căilor legale de atac, nu se poate susține că judecătorul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. De asemenea, nici fapta imputată avocatei H.M.E. nu există, aceasta și-a îndeplinit mandatul față de clientul său, în calitate de apărător al acestuia având obligația profesională de a-l sprijini în demersul său în fața justiției și de a pune concluzii menite să convingă instanța că acțiunea formulată este întemeiată. Conform art. 278 alin. (1) C. proc. pen., petenții C.E. și C.I. au formulat plângere împotriva soluției de neurmărire la procurorul ierarhic superior.

Plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin rezoluția nr. 399/II/2/2008 din 28 octombrie 2008. Petenții au formulat, în baza art. 278 1 C. proc. pen., plângere la instanță împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale. Prin sentința penală nr. 19 din 20 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală s-a respins plângerea ca nefondată, apreciindu-se că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul C.I., care a criticat-o numai în ceea ce privește soluția adoptată față de intimata H.M.E., solicitând tragerea la răspundere penală a acesteia pentru infracțiunea reclamată.

Recursul este nefondat. Înalta Curte, analizând sentința penală recurată, atât sub aspectul criticilor invocate de recurent, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Din actele și lucrările dosarului rezultă că intimata, avocat H.M.E. a fost apărător ales al lui M.I. în Dosarul nr. 5733/193/2008 al Judecătoriei Botoșani și în soluționarea cauzei, pentru susținerea intereselor clientului său, a întocmit și promovat în instanță acțiunea, a solicitat instanței admiterea excepției autorității de lucru judecat, excepție admisă de instanță prin sentința civilă nr. 3704 din 18 iulie 2008, activități întreprinse de avocat potrivit contractului de asistență juridică încheiat cu partea.

În mod corect în rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, menținută și de prima instanță, s-a constatat că prin aceste activități, avocata H.M.E. și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul de asistență juridică cu clientul său, M.I., potrivit dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 51/1995, astfel că infracțiunea de abuz în serviciu reclamată nu există. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va dispune obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.I., împotriva sentinței penale nr. 19 din 20 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală. Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2009.