ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 19 din 20 februarie 2009 a
Curții de Apel Suceava, secția penală s-a respins, ca nefondată, plângerea
formulată de petenții C.I. și C.E. împotriva rezoluțiilor date în Dosarele nr. 181/P/2008
din 3 septembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și nr. 399/II/2/2008
din 28 octombrie 2008 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Suceava.
Prima instanță a reținut că
soții C.E. și C.I. au formulat plângere penală împotriva intimatelor D.M.,
judecător și H.M.E., avocat, solicitând a fi cercetate pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.
246 C. pen. cu motivarea că avocat H.M.E., în Dosarul nr. 5737/193/2008, a
susținut afirmațiile mincinoase ale clientului său, M.I. și a influențat-o pe
judecătoarea D.M. să pronunțe, în defavoarea lor sentința civilă nr. 3704/2008.
Prin rezoluția nr. 181/P/2008
din 3 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a
dispus, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale
față de D.M. – judecător la Judecătoria Botoșani și H.M.E. – avocat pentru infracțiunea
prevăzută de art. 246 C. pen.
Prin aceeași rezoluție s-a
disjuns cauza privind pe M.I. și s-a dispus declinarea competenței în favoarea
Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani pentru a efectua cercetări sub
aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen.
S-a apreciat, cu referire la
judecător D.M., că prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești pe baza
materialului probator aflat la dosar și care a fost supusă exercitării căilor
legale de atac, nu se poate susține că judecătorul a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 246 C. pen.
De asemenea, nici fapta
imputată avocatei H.M.E. nu există, aceasta și-a îndeplinit mandatul față de
clientul său, în calitate de apărător al acestuia având obligația profesională
de a-l sprijini în demersul său în fața justiției și de a pune concluzii menite
să convingă instanța că acțiunea formulată este întemeiată.
Conform art. 278 alin. (1) C.
proc. pen., petenții C.E. și C.I. au formulat plângere împotriva soluției de
neurmărire la procurorul ierarhic superior.
Plângerea a fost respinsă ca
neîntemeiată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Suceava, prin rezoluția nr. 399/II/2/2008 din 28 octombrie 2008.
Petenții au formulat, în
baza art. 278
1
C. proc. pen., plângere la instanță împotriva
rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.
Prin sentința penală nr. 19
din 20 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală s-a respins
plângerea ca nefondată, apreciindu-se că soluția de neîncepere a urmăririi
penale este legală și temeinică.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, a declarat recurs petentul C.I., care a criticat-o numai în
ceea ce privește soluția adoptată față de intimata H.M.E., solicitând tragerea
la răspundere penală a acesteia pentru infracțiunea reclamată.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte, analizând
sentința penală recurată, atât sub aspectul criticilor invocate de recurent,
cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 385
6
alin.
(3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.
Din actele și lucrările
dosarului rezultă că intimata, avocat H.M.E. a fost apărător ales al lui M.I.
în Dosarul nr. 5733/193/2008 al Judecătoriei Botoșani și în soluționarea
cauzei, pentru susținerea intereselor clientului său, a întocmit și promovat în
instanță acțiunea, a solicitat instanței admiterea excepției autorității de
lucru judecat, excepție admisă de instanță prin sentința civilă nr. 3704 din 18
iulie 2008, activități întreprinse de avocat potrivit contractului de asistență
juridică încheiat cu partea.
În mod corect în rezoluția
de neîncepere a urmăririi penale, menținută și de prima instanță, s-a constatat
că prin aceste activități, avocata H.M.E. și-a îndeplinit obligația asumată
prin contractul de asistență juridică cu clientul său, M.I., potrivit
dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 51/1995, astfel că infracțiunea de abuz în
serviciu reclamată nu există.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va
respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent.
Conform art. 192 alin. (2) C.
proc. pen. se va dispune obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petentul C.I., împotriva sentinței penale nr. 19 din 20 februarie
2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală.
Obligă recurentul petent la plata
sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2009.