ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3699/2008

Asupra recursului de față,

Examinând actele

dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 44 din 11 iulie

2008, pronunțată în dosarul nr. 201/39/2008, Curtea de Apel Suceava, secția penală,

a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.L. împotriva

Rezoluțiilor nr. 338/P/2007 din 8 mai 2008 și nr. 215/II/2/2008 ale Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Suceava, intimată fiind A.V.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs

petentul M.L., solicitând casarea hotărârii, admiterea plângerii, desființarea

rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la același Parchet în vederea

începerii urmăririi penale față de intimata A.V.

Înalta Curte constată că recursul declarat de

petent este nefondat, pentru următoarele argumente:

Prin Hotărârea nr. 2554 din 25 04.2007 a

Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Botoșani i s-a aplicat

deținutului M.L. măsura disciplinară de suspendare pe timp de o lună a

dreptului de a participa la

activități

culturale, artistice și sportive, reținându-se că la data de 18 aprilie 2007 l-a

lovit cu pumnii pe deținutul L.L., pentru că acesta ar fi refuzat să-i

spele hainele.

Plângerea formulată de M.L. împotriva acestei

hotărâri a fost respinsă prin încheierea nr. 121 din 2 mai 2007 a judecătorului

delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul

Penitenciarului Botoșani. Contestația la executare formulată de M.L. împotriva

încheierii și a hotărârii Comisiei a fost respinsă, ca nefondată, de

judecătoarea A.V. din cadrul Judecătoriei Botoșani, prin sentința penală nr. 2242

din 9 noiembrie 2007.

Împotriva acesteia, M.L. a formulat plângere

penală acuzând-o de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Prin Rezoluția nr. 338/P/2007 din 8 mai 1008,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus neînceperea urmăririi

penale față de intimata

A.V., în baza art. 228

alin. (6) raportat la art. 10 lit. a), reținând că fapta

nu există.

Această rezoluție a fost menținută de

procurorul general al aceluiași Parchet, prin respingerea plângerii petentului.

Ambele rezoluții au fost menținute de Curtea

de Apel Suceava prin sentința penală nr. 44 din 11 iulie 2008, prin care s-a

respins, ca nefondată, plângerea petentului M.L.

În recursul declarat de petent împotriva

acestei sentințe se susține că intimata ar fi vinovată de săvârșirea infracțiunii

de abuz în serviciu, fără a se a aduce argumente.

Înalta Curte constată că recursul declarat nu

este fondat pentru că petentul nu a dovedit cu nici un mijloc de probă

existența faptei penale de abuz în serviciu, respectiv neîndeplinirea atribuțiilor

de serviciu ori îndeplinirea lor defectuoasă și cauzarea prin aceasta a unei

vătămări a intereselor legale ale petentului.

Potrivit art. 129 din Constituția României,

modificată, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și

Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Numai în acest mod pot fi rezolvate

nemulțumirile părților interesate, nu pe calea unui denunț penal nejustificat.

În același sens sunt și prevederile art. 97 alin.

(2) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul Judecătorilor și procurorilor,

potrivit cărora exercitarea drepturilor oricărei persoane de a sesiza

încălcarea obligațiilor profesionale ale judecătorilor, în raporturile cu

justițiabilii, exclude punerea în discuție a soluțiilor pronunțate prin

hotărâri judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac.

Or, în speță, deși a exercitat calea legală

de atac a plângerii împotriva hotărârii Comisiei de Disciplină din

Penitenciarul Botoșani, care i-a fost respinsă, precum și contestația la

executare care, de asemenea, i-a fost respinsă, petentul a formulat denunț

împotriva intimatei judecătoare învinuind-o de săvârșirea infracțiunii de abuz

în serviciu, fără a aduce vreo probă în acest sens.

În acest context, soluția de neîncepere a

urmăririi penale față de intimată, întemeiată pe inexistența faptei reclamate

este legală și corespunzătoare actelor dosarului.

Intimata și-a îndeplinit atribuțiile de

serviciu soluționând cauza pe baza legii și în conformitate cu probele

dosarului.

Înalta Curte reține temeinicia și legalitatea

soluției adoptate de parchet, precum și a sentinței prin care aceasta a fost

menținută și, în consecință, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petent.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul petiționar M.

L. împotriva Sentinței penale nr. 44 din 11 iulie

2008 a Curții de Apel Suceava, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei

de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14

noiembrie 2008.