ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2524/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 23 din 27 februarie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția penală, a respins , ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.L., împotriva rezoluțiilor nr. 57/P/2008 din data de 24 iulie 2008 și nr. 421/II/2/2008 din data de 12 noiembrie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, intimat fiind H.M.P. A obligat petentul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. A dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către B. Suceava a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat oficiu petent . Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin plângerea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. 261/39/2008 la data de 30 iulie 2008, petentul M.L.

a solicitat desființarea rezoluției nr. 571/P/2008 din data de 24 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul H.M. Prin sentința penală nr. 59 din data de 29 ianuarie 2008 a Curții de Apel Suceava, în temeiul art. 278 1 alin. (13) raportat la art. 278 alin. (1) C. proc. pen., s-a trimis cauza procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava în vederea soluționării plângerii formulate de petentul M.L. împotriva rezoluției mai sus menționate. La data de 28 noiembrie 2008 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. 556/39/2008 plângerea petentului M.L.

împotriva rezoluției nr. 421/II/2/2008 din data de 12 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de acesta împotriva rezoluției nr. 57/P/2008 din 24 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. La data de 04 decembrie 2008 pe rolul Curții de Apel s-a înregistrat sub nr. 569/39/2009 o nouă plângere a petentului împotriva aceleiași rezoluții, motiv pentru care prin încheierea din data de 09 februarie 2009 s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. 556/39/2008. În dovedirea plângerii formulate petentul M.L. a depus la dosar înscrisuri. Verificând rezoluțiile atacate conform art. 278 1 alin. (7) C. proc.

pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a înscrisurilor noi prezentate de petent, curtea a constatat că plângerea acestuia este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: Prin plângerile înaintate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, petentul M.L. a solicitat efectuarea de cercetări față de intimatul H.M.P., director al Penitenciarului Botoșani pentru infracțiunile prevăzută de art. 246 și 247 C. pen. În motivarea acestei plângeri, petentul a arătat că este nemulțumit de modul în care i-au fost soluționate unele cereri adresate conducerii penitenciarului și de măsurile administrative luate cu ocazia soluționării acelor cereri. Astfel, a susținut că în mod abuziv i s-a respins cererea de a beneficia de lucrări dentare, nu i s-a permis de către conducere să se prezinte la unele termene de judecată la Curtea de Apel Suceava și i s-a respins o cerere pentru cumpărături de la magazinul penitenciarului.

Cât privește cererea petentului de a beneficia de lucrări protetice dentare, potrivit art. 31 alin. (5) din Ordinul nr. 1361/ C din 4 iunie 2007 privind asigurarea asistenței medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia A.N.P. „în situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut mai mult de 50 % din funcția masticatorie în perioada detenției și se constată că nu are nicio posibilitate financiară, contravaloarea contribuției personale va fi suportată din bugetul unității în care execută pedeapsa, în limitele fondurilor alocate”. Potrivit referatului încheiat de P.L.V., medic șef al P. Botoșani a rezultat că medicul stomatolog a concluzionat că petentul M.L.

nu și-a pierdut jumătate din capacitatea masticatorie în perioada detenției, aceste concluzii fiind aduse la cunoștința acestuia la data de 20 februarie 2008. Or, față de această situație, în mod corect cererea petentului de a beneficia de lucrări protetice dentare a fost respinsă, date fiind cele mai sus menționate. Este adevărat că dispozițiile art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevăd că toate serviciile de medicină dentară preventivă și tratamentele odontale sunt gratuite, însă alin. (3), respectiv 7 ale aceluiași articol, prevăd că orice alt tratament se va efectua contra cost și numai în situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut mai mult de 50 % din funcția masticației în perioada detenției și se constată că nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contribuției personale, aceasta va fi suportată din bugetul unității.

Cu privire la refuzul conducerii penitenciarului de a permite petentului să se prezinte la unele termene de judecată la Curtea de Apel Suceava, acesta a fost justificat. Petentul a depus la dosar copii după citații emise de Curtea de Apel Suceava petentul făcând dovada citării sale în diferite dosare la datele de 21 martie 2008, 28 martie 2008, 22 aprilie 2008. Aceste termene de judecată au fost planificate în zile de marți și vineri. Or, Penitenciarul Botoșani, de comun acord cu instanțele de judecată au stabilit pentru organizarea escortei și transportul deținuților zilele de luni și miercuri, motiv pentru care ulterior s-au fixat alte termene de judecată în aceste zile, astfel încât nu s-a putut vorbi de o încălcare a dispozițiile art. 195 lit. d) din H.G.

nr. 1897/2006 pentru aplicarea Legea nr. 275/2006 cu consecința unor vătămări ale intereselor legitime ale petentului. Referitor la refuzul conducerii penitenciarului de a aproba cererea petentului de a efectua cumpărături în ziua de 08 aprilie 2008, curtea a reținut că potrivit adresei înaintate petentului de directorul adjunct al penitenciarului, acesta a primit prin „sector vizită” în data de 07 aprilie 2008 suma de 100 lei cu borderoul nr. 39, însă neaprobarea cererii petentului s-a datorat avizului întocmit de șeful secției DD care pe verso-ul cererii petentului a precizat că acesta nu dispune de vreo sumă de bani. Față de cele mai sus reținute, curtea a constatat că în mod corect au apreciat organele de urmărire penală că din actele premergătoare nu au rezultat indicii care să susțină plângerea petentului cu privire la situația de fapt prezentată de acesta, în sensul comiterii vreunei fapte de natură penală.

Cât privește cererea formulată de petent, în sensul trimiterii cauzei în vederea efectuării de cercetări față de intimat și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 261 1 C. pen., aceasta excede cadrului procesual corect stabilit urmare a plângerii formulate de petent. Sub acest aspect, petentul având la dispoziție alte căi procedurale pentru a-și valorifica dreptul pretins încălcat. Așa fiind, Curtea a constatat că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea, ca nefondată.

Conform art. 3 al protocolului privind stabilirea onorariilor pentru avocați care acordă asistență juridică în materie penală, s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către B. Suceava a 25 % din onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru prestațiile efectuate până la data încetării însărcinării, sumă care nu s-a inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare la care petentul a fost obligat. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs petentul M.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând criticile din plângerea penală și plângerea adresată instanței în baza art. 278 1 C. proc. pen. Examinând recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor urma. Înalta Curte a constatat, în baza materialului probator aflat la dosarul cauzei că intimatul H.M.P. în desfășurarea activităților de serviciu și-a îndeplinit atribuțiile în conformitate cu dispozițiile legale, iar instanța de fond în mod corect a constat că nu există nici un indiciu din care să reiasă comiterea vreunei infracțiuni de către intimat , cercetat în faza de acte premergătoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 247 C. pen., iar cu privire la cererea formulată de petent, în sensul trimiterii cauzei în vederea efectuării de cercetări față de intimat și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 261 1 C. pen., aceasta excede cadrului procesual corect stabilit urmare a plângerii formulate de petent.

Sub acest aspect, petentul având la dispoziție alte căi procedurale pentru a-și valorifica dreptul pretins încălcat. Astfel, Înalta Curte constată că, în mod corect a fost respinsă cererea petentului de a beneficia de lucrări protetice dentare, întrucât potrivit art. 31 alin. (5) din Ordinul nr. 1361/ C din 4 iunie 2007 privind asigurarea asistenței medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia A.N.P. „în situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut mai mult de 50 % din funcția masticatorie în perioada detenției și se constată că nu are nicio posibilitate financiară, contravaloarea contribuției personale va fi suportată din bugetul unității în care execută pedeapsa, în limitele fondurilor alocate”.

Din referatul încheiat de P.L.V., medic șef al P. Botoșani a rezultat că medicul stomatolog a concluzionat că petentul M.L. nu și-a pierdut jumătate din capacitatea masticatorie în perioada detenției, aceste concluzii fiind aduse la cunoștința acestuia la data de 20 februarie 2008. Cu privire la neprezentarea petentului la termenele de judecată de la Curtea de Apel, instanța reține faptul că din actele și lucrările dosarului, a rezultat că aceste termene de judecată au fost planificate în zile de marți și vineri, iar, Penitenciarul Botoșani, de comun acord cu instanțele de judecată au stabilit pentru organizarea escortei și transportul deținuților zilele de luni și miercuri, motiv pentru care ulterior s-au fixat alte termene de judecată în aceste zile, astfel încât nu s-a putut vorbi de o încălcare a dispozițiile art. 195 lit. d) din H.G.

nr. 1897/2006 pentru aplicarea Legea nr. 275/2006 cu consecința unor vătămări ale intereselor legitime ale petentului. În ceea ce privește refuzul conducerii penitenciarului de a aproba cererea petentului de a efectua cumpărături, în ziua de 08 aprilie 2008, Înalta Curte a reținut că potrivit adresei înaintate petentului de directorul adjunct al penitenciarului, acesta a primit prin „sector vizită” în data de 07 aprilie 2008 suma de 100 lei cu borderoul nr. 39, însă neaprobarea cererii petentului s-a datorat avizului întocmit de șeful secției DD care pe verso-ul cererii petentului a precizat că acesta nu dispune de vreo sumă de bani, astfel că nici această critică nu poate fi reținută.

În consecință, pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curtea apreciază că soluțiile date în cauză, prin rezoluțiile nr. 57/P/2008 din data de 24 iulie 2008 și nr. 421/II/2/2008 din data de 12 noiembrie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava , precum și prin sentința recurată, sunt legale și temeinice sub toate aspectele. Astfel, apreciind că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. (3) din același cod, va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul M.L., împotriva sentinței penale nr. 23 din 27 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală. Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 01 iulie 2009.