ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3014/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul nr. 155/P/2003, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a trimis în judecată, printre alții, pe inculpatul P.V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Anterior, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 50 din 19 martie 2003, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a dispus arestarea preventivă, în lipsă, pe o perioadă de 30 de zile a inculpatului P.V. Tribunalul Giurgiu prin sentința penală nr. 110 din 14 aprilie 2004 a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul P.V. din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și l-a condamnat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin O.U.G. nr. 18/2003 s-a constatat grațiată pedeapsa de 5 ani închisoare și s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu în lipsă prin mandatul de arestare preventivă nr. 50 din 19 martie 2003. Pe data de 23 aprilie 2004, inculpatul a fost reținut de către autoritățile judiciare slovene, în vederea extrădării către România. Pe data de 26 aprilie 2004, inculpatul P.V. a formulat, prin apărător, apel împotriva sentinței penale nr. 110 din 14 aprilie 2004 a Tribunalului Giurgiu.

În ședința din 18 mai 2004, apărătorul inculpatului P.V. a solicitat Curții de Apel București, secția I penală, investită cu soluționarea apelului său, să dispună punerea acestuia în libertate, întrucât prin sentința penală nr. 110 din 14 aprilie 2004 a Tribunalului Giurgiu s-a dispus revocarea mandatului său de arestare, dispoziție care a rămas definitivă și deci executorie. Instanța de apel, considerând cererea inculpatului ca o cerere de revocare a mandatului de arestare preventivă, prin încheierea din 18 mai 2004, a respins-o ca nefondată. Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, care a solicitat casarea acesteia și, ca urmare a rejudecării, admiterea cererii de punere în libertate a sa.

Recursul este fondat, dar pentru alte motive. Din examinarea încheierii atacate rezultă contradicții între expozitivul și dispozitivul acesteia. Din partea expozitivă a încheierii, rezultă că apărătorul inculpatului, a solicitat expres instanței de apel să dispună punerea în libertate a inculpatului P.V., cu motivarea că acesta nu mai putea fi arestat preventiv, întrucât Tribunalul Giurgiu, prin sentința penală apelată, nr. 110 din 14 aprilie 2004, a dispus „revocarea mandatului de arestare preventivă” și că „revocarea are caracter executoriu”.

Ulterior, în partea dispozitivă, instanța de apel a consemnat și reținut în dezacord cu cele solicitate de apărătorul inculpatului, că obiectul cererii formulate, cu care a fost investită este de „revocare a mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul P.V., iar, drept urmare, în partea dispozitivă a respins-o, ca nefondată, cu motivarea că prin sentința apelată, instanța fondului a luat această măsură” care este definitivă și executorie. Or, așa fiind, apare evident că instanța de apel, în realitate, a lăsat nesoluționată cererea de punere în libertate a inculpatului care i-a fost formulată și pe care a consemnat-o în partea introductivă a încheierii, pronunțându-se asupra unei cereri care, în realitate, nu i-a fost formulată (și care fusese soluționară prin sentința penală apelată).

Pentru aceste motive, urmează ca recursul să fie admis, să fie casată dispoziția de respingere a cererii de revocare a mandatului de arestare preventivă a inculpatului P.V., ca nefondată și să se trimită cauza aceleiași Curți de Apel pentru a judeca cererea cu care a fost investită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul P.V. împotriva încheierii din 18 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosar nr. 1425/2004. Trimite cauza, spre rejudecare, la Curtea de Apel București, secția I penală. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2004.