ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7265/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7265/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 436 din 13
octombrie 2003, a admis acțiunea formulată de S.I., a anulat hotărârea nr. 5925
din 12 iunie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și a obligat pe
aceasta, la emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască
reclamantului, calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de art. 1 din
Legea nr. 309/2002, pe perioada 25 iulie 1951 – 25 iulie 1956, cu acordarea
drepturilor conferite de această lege, începând cu 2 septembrie 2002.
S-a reținut că livretul militar
depus la dosar, certifică faptul că reclamantul a prestat serviciul militar, ca
„mână de lucru”, la o unitate militară din Buzău, în perioada 25
iulie
1951 – 25
iulie
1956, fiind îndeplinite cerințele art. 1 din Legea nr. 309/2001.
Împotriva sentinței, astfel
pronunțată, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Mureș, susținând în
esență, că reclamantul nu a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă
din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, pentru a putea beneficia de
prevederile Legii nr. 309/2002.
Recursul va fi admis astfel:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002,
beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat
stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961.
În cauză, livretul militar al
reclamantului existent în copie, certifică faptul că petentul a prestat
serviciul militar, ca „mână de lucru”, la o unitate militară din Buzău, fiind
îndeplinite cerințele art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Sub acest aspect, Curtea reține că
instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, însă, din oficiu,
Curtea va constata că din eroare, în sentința atacată, a trecut perioada pentru
care reclamantul este îndreptățit la beneficiul drepturilor conferite de legea
mai sus precizată, 25 iulie 1951 – 25 iulie 1956, când în realitate, perioada
este 25 iulie 1951 – 25 iulie 1954, astfel încât se impune modificarea
sentinței atacate, în sensul că reclamantul beneficiază de dispozițiile Legii nr.
309/2002, pentru perioada 25 iulie 1951 – 25 iulie 1954.
În consecință, Înalta Curte de
Casație și Justiție va admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii
Mureș, va modifica sentința atacată, în sensul celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Mureș, împotriva sentinței civile nr. 436 din 13 octombrie
2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios
administrativ.
Modifică sentința atacată, în sensul
că reclamantul beneficiază de dispozițiile Legii nr. 309/2002, pentru perioada
25
iulie
1951 – 25
iulie
1954.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 29 septembrie 2004.