ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 364/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu–Mureș la data de 5 iunie 2003, reclamantul S.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 1901 din 20 martie 2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, motivând că în perioada 26 iunie 1956 până la 16 noiembrie 1957 a efectuat stagiul militar în detașament de muncă la U.M. 01251. Prin sentința civilă nr. 202 din 24 iunie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea formulată de reclamant, a anulat hotărârea nr. 1901 din 20 martie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și a obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri care să constate faptul că în perioada 26 iunie 1956 – 16 noiembrie 1957 petiționarul a efectuat stagiul militar în detașament de muncă și să-i acorde drepturile legale pentru această perioadă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în livretul militar seria Bd nr. 070363, perioada 25 iunie 1956 – 16 noiembrie 1957 este precizată ca fiind serviciu militar executat în U.M. 01251, ca mână de lucru. Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Mureș, care a susținut, în esență, că din livretul militar al petentului rezultă că acesta a efectuat stagiul militar la o unitate militară și nu la un detașament de muncă iar perioada efectuată în unitățile militare nu intră sub incidența Legii nr. 309/2002, prin care sunt acordate drepturi numai persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Recursul este întemeiat. Pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 309/2002, Arhivele Naționale au întocmit tabele cu evidența detașamentelor din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii care au funcționat în perioada 1950 – 1961. În perioada în care au funcționat aceste detașamente de muncă, au existat însă și Unități Militare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale în care se executau lucrări de șantier, unități militare care însă nu fac obiectul Legii nr. 309/2002. Instanța de fond, fără a dispune suplimentarea probelor în temeiul cărora să stabilească dacă înscrisurile din livretul militar dovedesc că unitatea la care titularul dreptului a efectuat munca obligatorie face parte din detașamentele de muncă din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii, a pronunțat o hotărâre care nu are la bază toate probele necesare stabilirii cu exactitate a situației de fapt (spre exemplu adeverința de la U.M.

din Pitești). Acest lucru era absolut necesar să fie stabilit, pentru că legiuitorul a înțeles că prin reglementările Legii nr. 309/2002 să se acorde drepturi compensatorii persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961. Față de cele ce preced, recursul declarat în cauză urmează să fie admis, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 202 din 24 iunie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2004.