ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7190/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 4 decembrie 2003, N.G. a

solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Buzău, să se dispună

anularea hotărârii nr. 184 din 22 noiembrie 2002, prin care Comisia constituită

pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, i-a

respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte normative.

De asemenea, a cerut obligarea

pârâtei să-i recunoască acele drepturi, pentru perioada 26 octombrie 1950 – 7

decembrie 1953.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că, deși a făcut dovada, cu acte, că a efectuat stagiul militar într-un

detașament de muncă, funcționarii pârâtei i-au respins cererea, considerând

eronat că aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2 din 6

ianuarie 2004, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.

Instanța a reținut că o atare

soluție se impune în raport cu mențiunile făcute în livretul militar și tabelul

comunicat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se regăsește

detașamentul de muncă indicat de reclamant.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Buzău.

Recurenta a susținut că prima

instanță a stabilit în mod greșit că perioada de satisfacere a stagiului

militar de către N.G., este cuprinsă între 24 octombrie 1950 – 7 decembrie

1953, făcând referire la fila 17 poziția 20 din tabelul cu evidența

detașamentelor și unităților de muncă din subordinea fostei Direcții Generale a

Serviciului Muncii. Că în realitate, la poziția respectivă nu există mențiunea

„mina Petroșani”, după cum nu există nici în tot conținutul tabelului.

Critica este neîntemeiată.

Din xerocopia livretului militar al

reclamantului, anexată în dosar, rezultă fără echivoc că acesta a fost

încorporat la data de 24 octombrie 1950 și lăsat la vatră, la data de 7 decembrie

1953.

S-a precizat, totodată, că N.G. a efectuat

stagiul militar, ca muncitor, la Mina Petroșani, iar după lăsarea la vatră, el a fost încadrat în categoria soldați neinstruiți.

Coroborând aceste mențiuni,

conținute într-un înscris oficial, cu constatările făcute de instanță, din

examinarea tabelului comunicat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în

care se regăsește și detașamentul de muncă indicat de reclamant, curtea de apel

a reținut în mod judicios că soluția pârâtei, de respingere a cererii, nu se

justifică.

Având în vedere considerentele

expuse în cele ce preced și prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, inclusiv

Normele metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 1114/2002, Înalta

Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de pârâtă, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Buzău împotriva sentinței civile nr. 2 din 6 ianuarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2004.