ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 230/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 230/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată la 5 iunie 2003, reclamantul B.A. a solicitat anularea
hotărârii nr.341 din 19 decembrie 2002 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii
Mureș și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea
nr.309/2002 pentru perioada când a efectuat stagiul militar la detașamentele
de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Curtea
de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ a
pronunțat sentința nr.207 din 1 iulie 2003, prin care a admis acțiunea, a
anulat hotărârea nr.341 din 19 decembrie 2002 emisă de pârâtă și a obligat
pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să constate că reclamantul s-a aflat
în situația prevăzută de art. 1 din Legea nr.309/2002 și să-i acorde drepturile
prevăzute de art. 2 din această lege pentru perioada 13 februarie 1956 – 20
februarie 1958, cu începere de la data de 23 august 2002.
Hotărând
astfel, instanța de fond a reținut, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, că
reclamantul a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă, în cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind în drept să beneficieze de
drepturile acordate prin Legea nr.309/2002.
Împotriva
acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs pârâta, solicitând
casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.
Recurenta
a susținut că instanța de fond a apreciat eronat ca fiind îndeplinite
condițiile prevăzute de Legea nr.309/2002, deși intimatul a efectuat stagiul
militar la o unitate militară și nu într-un detașament de muncă din cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii. Față de mențiunile din livretul
militar al intimatului, recurenta a arătat că activitatea de muncă a fost
prestată în unități militare și pentru această activitate, nu se pot acorda
drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002.
Recursul
este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit
art.1 din Legea nr.309/2002, de prevederile acestei legi beneficiază cetățenii
români care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961.
Intimatul
este în drept să beneficieze de prevederile legii susmenționate, întrucât în
perioada 13 februarie 1956 – 20 februarie 1958 a efectuat stagiul militar
într-un detașament de muncă. Această situație de fapt a fost dovedită în cauză
prin înscrisurile depuse și din care rezultă că pentru intimat, la data
încorporării, comisia de încorporare a hotărât prestarea muncii în
construcțiile de linii căi ferate.
În
consecință, instanța de fond a aplicat corect prevederile Legii nr.309/2002 și
constatând că, nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii
atacate, se va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile
nr.207 din 1 iulie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de
contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2004.