ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 230/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 iunie 2003, reclamantul B.A. a solicitat anularea hotărârii nr.341 din 19 decembrie 2002 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002 pentru perioada când a efectuat stagiul militar la detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ a pronunțat sentința nr.207 din 1 iulie 2003, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr.341 din 19 decembrie 2002 emisă de pârâtă și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să constate că reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 din Legea nr.309/2002 și să-i acorde drepturile prevăzute de art. 2 din această lege pentru perioada 13 februarie 1956 – 20 februarie 1958, cu începere de la data de 23 august 2002. Hotărând astfel, instanța de fond a reținut, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, că reclamantul a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă, în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind în drept să beneficieze de drepturile acordate prin Legea nr.309/2002.

Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs pârâta, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică. Recurenta a susținut că instanța de fond a apreciat eronat ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.309/2002, deși intimatul a efectuat stagiul militar la o unitate militară și nu într-un detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Față de mențiunile din livretul militar al intimatului, recurenta a arătat că activitatea de muncă a fost prestată în unități militare și pentru această activitate, nu se pot acorda drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Potrivit art.1 din Legea nr.309/2002, de prevederile acestei legi beneficiază cetățenii români care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961. Intimatul este în drept să beneficieze de prevederile legii susmenționate, întrucât în perioada 13 februarie 1956 – 20 februarie 1958 a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă. Această situație de fapt a fost dovedită în cauză prin înscrisurile depuse și din care rezultă că pentru intimat, la data încorporării, comisia de încorporare a hotărât prestarea muncii în construcțiile de linii căi ferate.

În consecință, instanța de fond a aplicat corect prevederile Legii nr.309/2002 și constatând că, nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, se va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr.207 din 1 iulie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2004.