ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.02.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1282/2003

HOTĂRÂRE
28.02.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1282/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

La apelul

nominal s-a  prezentat recurenta – pârâtă S.C.”C.  C.” S.A. București prin B.

S.C.”D.” S.A. București.

Procedura legal

îndeplinită.

S-a referit  de

către magistratul asistent că: recurenta a achitat taxa de timbru cu care a

fost citată în recurs.

Reprezentantul

recurentei a solicitat admiterea  recursului pentru motivele scrise aflate la

dosar.

C U

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

nr.1766/6 martie 2001 Tribunalul București

- Secția Comercială a respins  acțiunea,

precizată formulată de  reclamanta S.C.”D.” S.A. București în contradictoriu

cu   pârâta S.C.”C. C.” S.A. București, acțiune având ca obiect plata chiriei

restante și a penalităților   de întârziere.

Pentru a

hotărî astfel, Tribunalul a avut în vedere înscrisurile de la dosar (copia

contractelor de închiriere nr.4369/1998; copia procesului verbal/28 iulie 1999

de predare de către chiriaș – pârât și puse de către proprietarul reclamant, a

soațiului ce a  făcut obiectul contractului, tabelul depus de reclamantă

cuprinzând calculul chiriei restante și al penalităților,  precum și

prevederile din Codul civil privind  locațiunea bunurilor.

A constatat

instanța de fond că  cererea  reclamantei este neîntemeiată față de

înregistrarea rezultată din probe că la data de 31 decembrie 1998 contractul

4639  și-a încetat  de drept efectele deoarece  a fost încheiat la  1 aprilie

1998 pentru 9 luni.

Împotriva

sentinței a declarat apel reclamanta criticând-o pentru  nelegalitate și

netemeinicie sub aspectul greșitei  majorări, invocând  în sprijinul apelului

său tacita relocațiune a contractului de  închiriere dintre părți.

Prin decizia

nr.1123 din 5 septembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a

VI-a Comercială în dosarul nr.1455/2001, s-a admis apelul reclamantei  și a

fost  schimbată  în tot sentința Tribunalului , în sensul că a fost admisă

acțiunea precizată a reclamantei și obligată pârâta la plata sumelor de

30.030.300 lei ,cu titlu de chirie restantă și 40.540.500 lei  cu titlu de

penalități de întârziere, precum și la 4.909.248 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva

acestei ultime hotărâri a declarat recurs   pârâta.

În esență, deși

se invocă trei din cauzele de casare și  modificare a deciziei din cele 11

prevăzute de art.  304 Cod procedură civilă, recurenta critică hotărârea

pentru  nedovedirea de către reclamantă a  pretențiilor și calculul  greșit

al   penalităților, toate aceste susțineri raportate la acțiunea introductivă,

achiesând   totodată prin motivele de recurs la ideea că  în cauză a operat

tacita relocațiune a contractului dintre ea și reclamantă în  condițiile

art.1437 Cod civil.

Criticile sunt

neîntemeiate  față de pretențiile inițiale   (cu care recurenta nu este de

acord) reduse prin precizările de  acțiune astfel că   sumele pretinse de

reclamantă nu sunt cele prevăzute în cererea de recurs 57.058.098 lei cu  titlu

de chirie  și 77.066.730 lei penalități, total 134.124.000 lei, ci cele din

cererea  de la fila 44 (dosar fond) și acordate în mod eronat de către instanța

de apel și  anume   30.030.300 lei chirie restantă și 40.540.500 lei

penalități, total 70.570.800 lei. Curtea mai reține că instanța de apel

printr-o corectă interpretare a clauzelor contractului dintre  părți și a

celorlalte produse (facturi și documente de plată) a reținut  corect că în

cauză a operat  tacita relocațiune și prin urmare că spațiul fiind folosit de

pârâtă până la  28 iulie 1999  (conform procesului verbal de predare primire)

aceasta datora atât chiria  la nivelul stabilit prin  contract cât și

penalitățile conform  clauzei penale (art.11).

Față de

considerentele ce preced, Curtea:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. „C.  C.” S.A. București împotriva

deciziei nr.1123 din 5 septembrie  2001 a Curții de Apel București  - Secția a

VI-a Comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 28 februarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-27
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3212/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2643 din 03 aprilie 2001, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, a fost admisă în parte acțiunea formulată de rec
ÎCCJ 2003-04-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2195/2003
La 27 martie 2002 s-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C.”I. M.” S.A. București împotriva deciziei nr.2773 din 09 octombrie 2000 a Curții de Apel București. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de la 27 martie 2003 ia
ÎCCJ 2004-02-10
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 515/2004
3 C. proc. civ.. Recurenta și-a întemeiat cererea pe prevederile pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., criticând soluția Curții de Apel București, sub aspectul respingerii capătului de cerere privind plata chiriei, în cuantumul restrâns prin c
ÎCCJ 2006-05-31
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1945/2006
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 12632 din 18 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, s-a admis în parte excepția pres
ÎCCJ 2003-12-03
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4829/2003
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea introductivă de instanță, reclamanta S.C. G.C. S.A. București a chemat în judecată pe pârâta S.C. A.C. S.R.L. solicitând ca prin ho
Sursă