ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3181/2010

Asupra contestației

în anulare de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de contestație înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 4479/1/2010, contestatorul

F.N.I. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1552 din

21 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul

nr. 11575/2/2009.

În conținutul cererii

sale contestatorul F.N.I. critică faptul că instanța de recurs nu a dat

eficiența cuvenită susținerilor sale, astfel încât, în cauză s-a pronunțat o

hotărâre greșită.

Examinând contestația

în anulare formulată de contestator, în raport de actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este

inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen. instanța examinează admisibilitatea

în principiu a cererii de contestație fără citarea părților.

În alin. (2) al

aceluiași articol se arată că instanța, în faza admisibilității în principiu a

contestației, verifică dacă aceasta este făcută în termenul prevăzut de lege,

că motivul pe care se sprijină contestația este unul din cele prevăzute în art.

386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la

dosar.

În vederea

verificării prealabile a contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile

art. 386 lit. a) - c) și e) C. proc. pen., legiuitorul a fixat o etapă

procesuală prealabilă în care instanța examinează dacă cererea introdusă

privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are

calitatea procesuală cerută de lege, dacă cererea este motivată și dacă cererea

a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.

Sub aspectul

motivării cererii de contestație, exigențele dispozițiile art. 391 alin. (2) C.

proc. pen. sunt satisfăcute numai în ipoteza în care argumentele invocate se

circumscriu acestei căi extraordinare de atac și nu în situația invocării unor

texte care exced instituției ca atare.

Pe de altă parte,

pentru a se putea dispune admiterea în principiu a contestației în anulare este

necesar și obligatoriu a se depune ori a se invoca de parte, dovezi care sunt

la dosar.

În speță, Înalta

Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 1552 din 21 aprilie 2010,

prin care s-a respins ca tardiv recursul declarat de petiționarul F.N.I.

împotriva Sentinței penale nr. 19 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel

București, secția I penală.

Se constată astfel că

obiectul cauzei supus examinării de către instanța de recurs a privit o

plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 C. proc. pen., calea de atac fiind

exercitată cu depășirea termenului prevăzut de lege, instanța de recurs fiind

astfel în imposibilitatea verificării legalității și temeinicii hotărârii

atacate.

În condițiile în care

petiționarul nu a depus și nici nu a invocat dovezi în sprijinul contestației

formulate - astfel cum prevăd dispozițiile art. 386 și urm. C. proc. pen. -

Înalta Curte constată că nu se poate trece la judecarea pe fond a contestației,

nefiind îndeplinite cerințele imperative ale legii relativ la admisibilitatea

în principiu.

Pe cale de

consecință, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de

contestatorul F.N.I. împotriva Deciziei penale nr. 1552 din 21 aprilie 2010

pronunțată în Dosarul nr. 11575/2/2009.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 400 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul F.N.I.

împotriva Deciziei nr. 1552 din 21 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală.

Obligă contestatorul

la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care

suma de 200 RON onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON,

se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 15 septembrie 2010.