ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2343/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20

februarie 2003, la Curtea de Apel Suceava, Casa Județeană de Pensii Botoșani a

declarat recurs împotriva sentinței nr. 7 din 22 ianuarie 2003, pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta a

susținut că în mod greșit instanța de fond a recunoscut intimatei P.E.,

beneficiul Legii nr. 189/2000, pentru perioada 1 iulie 1940 – 15 iulie 1941 și

23 martie 1944 – 6 martie 1945, fiind persoană refugiată pe motive etnice.

Aceasta, întrucât referitor la prima

perioadă de refugiu 1940 – 1941, în tabelul nominal de refugiați, la categoria

muncitori cu familiile lor se regăsesc M.R. și M.C., respectiv tatăl și fratele

solicitantei, deci ar apărea tatăl intimatei numai cu unul din copii, deci

recurenta suspicionează reclamanta-intimată în cauză, că n-ar fi fost

refugiată.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de

Justiție reține că prin sentința nr. 7 din 22 ianuarie 2003, s-a admis acțiunea

introdusă de reclamanta P.E., s-a anulat decizia nr. 0126 din 4 octombrie 2000,

emisă de pârâtă și s-a constatat că reclamanta, ca persoană refugiată,

beneficiază de dispozițiile Legii nr. 118/1990, cu modificările ulterioare,

pentru perioadele 1 iulie 1940 – 15 iulie 1941 și 23 martie 1944 – 6 martie

1945.

Instanța de fond a reținut că din

declarațiile celor 3 martori audiați în cauză, rezultă că reclamanta, cu

părinții ei și frații ei au fost refugiați în 2 rânduri din motive etnice.

Hotărârea atacată este legală și temeinică.

Faptul că martora citată de

recurentă nu are cunoștință cu privire la prima perioadă a refugiului nu

înseamnă că reclamanta nu a fost nefondată cu familia sa, așa cum rezultă din

declarație martorei A.M.

De astfel, chiar și din declarația

notarială a lui D.M. rezultă date cu privire la prima perioadă a refugiului

reclamantei.

Așa fiind, recursul declarat fiind

neîntemeiat va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Botoșani, împotriva sentinței civile nr. 7 din 22 ianuarie

2003 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 iunie 2003.