ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1154/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare

împotriva sentinței civile nr.456/CA/P din 16 septembrie  2002 a Curții de Apel

Oradea.

La

apelul nominal au lipsit părțile  recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii

Satu Mare și intimata reclamantă C.M.

Procedura

completă.

S-a

referit că recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii Satu Mare a solicitat

judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 pct.2 Cod procedură civilă și că

recurenta reclamantă prin întârmpinare solicită același lucru.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

C.M.

a hemat în judecată  Casa Județeană de Pensii Satu Mare pentru a se dispune

anularea hotărârii nr.739/15.04.2002  emisă de aceasta și obligarea ei să-i

recunoască calitatea   de beneficiară a Ordonanței Guvernului nr.105/1999 aprobată

prin Legea nr.189/2000.

In

motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în mod eronat i s-a respins cererea,

câtă vreme legea nu-i exclude pe cei născuți în refugiu.

Curtea

de Apel Oradea prin sentința nr.456/CA/P din 16 septembrie  2002, a admis acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că strămutarea din

localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de

persecuție etnică, ce a durat pe toată perioada strămutării, constând în

privarea persoanei de folosința locuinței sale și a tuturor bunurilor din

localitatea de domiciliu și obligarea să accepte condițiile ce i s-au putut

oferi în localitatea în care a fost strămutată. De acest regim beneficiază și

copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, el având același

statut ca și părinții.

Considerând

hotărârea netemeinică și nelegală pârâta a declarat recurs și a solicitat

admiterea lui, casarea hotărârii și în fond respingerea acțiunii întrucât

copiiii născuți în perioada de strămutare a părinților nu beneficiază de

dispozițiile Legii nr.189/2000.

Recursul

este nefondat.

Conform

art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000,

beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 a avut de

suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit.c/ a fost

strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin

Normele de aplicare a ordonanței aprobată prin Hotărârea Guvernului 127/2000 în

art.2 persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au

fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut

obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum

strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o

modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată perioada strămutării,  în

mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care

părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, perioada fiind de la

data cuprinsă între data  nașterii  și data retrocedării pământului românesc...

In

consecință, soluția fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și

în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței

civile nr.456 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea,  ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 21 martie 2003.