ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 889/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 889/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat
în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare
împotriva sentinței civile nr.629/CA/ 2002-P a Curții de Apel Oradea.
La
apelul nominal nu s-au prezentat recurenta Casa de Pensii Satu Mare și
intimata-reclamantă B.D.
Procedura
completă.
Magistratul
asistent a arătat că recurenta a solicitat judecarea cauzei în
lipsă.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 25 noiembrie 2002, reclamanta B.D. a
chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Satu Mare,
solicitând anularea Hotărârii nr.1537 din 7 iunie 2002 și
recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii
nr.189/2000.
În
motivarea cererii, reclamanta a învederat că Ordonanța Guvernului
nr.105/1999 cu modificările și completările ulterioare, nu
exclude persoanele născute în refugiu.
Prin
sentința nr.629/CA/2002-P Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea, a
anulat hotărârea nr.1537 din 7 iunie 2002 și a dispus obligarea
pârâtei să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar a
Ordonanței Guvernului nr.105/1999, astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr.189/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Pentru
a pronunța această hotărâre, instanța a reținut
că și copiii născuți în localitatea în care au fost
strămutați părinții, au același statut cu autorii lor,
respectiv au suferit persecuții pe motive etnice pe toată perioada
strămutării care este sinonimă cu refugiul și care este
cuprinsă între data nașterii și cea a retrocedării
pământului strămoșesc.
Împotriva
sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Satu
Mare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel,
pârâta a invederat că Ordonanța Guvernului nr.105/1999 cu
modificările ulterioare ale acesteia, prin Legea nr.189/2000 și
respectiv prin Legea nr.387/2001 nu face vorbire de persoanele care s-au
născut în timpul în care părinții au fost mutați sau
refugiați.
Examinând
cauza în raport de motivele invocate, față de prevederile art.304
și 304
1
Cod procedură civilă, Curtea va constata
că recursul este tardiv formulat și îl va respinge ca atare.
Astfel,
potrivit art.301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15
zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar
potrivit art.303(1), termenul pentru depunerea motivelor se socotește de
la data comunicării hotărârii.
Neexercitarea
oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de
procedură în termenul legal atrage, conform art.103 din același cod,
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost impiedicată printr-o împrejurare mai presus
de voința ei să exercite calea de atac sau să îndeplinească
actele de procedură.
În
speță, sentința atacată a fost comunicată la data de
24 decembrie 2002 (fila 21 dosar fond), iar recursul a fost depus la
instanța a cărei hotărâre se atacă, la 22 ianuarie 2003
(fila 2), după împlinirea termenului în care calea de atac putea fi legal
exercitată.
Cum
recurenta nu a dovedit existența vreunei împrejurări care s-o fi
împiedicat să declare calea de atac a recursului în termenul de 15 zile
stabilit de lege, se constată că, în cauză operează
sancțiunea prevăzută de art.103 Cod procedură civilă,
astfel încât, recursul urmează să fie respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva
Sentinței civile nr.629/CA/ 2002-P a Curții de Apel Oradea, ca tardiv
formulat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 5 martie 2003.