ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4342/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Dispoziția nr. 76 din 29 noiembrie 2001, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001, Primarul Comunei Brăduț, județul Covasna, a respins cererea formulată de M.A. de restituire a imobilului înscris în C.F. nr. 228 a localității Tălișoara nr.top 149/9, constituit din grădină, în suprafață de 640 mp. La data de 8 ianuarie 2002 M.A. a atacat în justiție Dispoziția Primarului Comunei Brăduț, solicitând anularea actului și restituirea în natură a imobilului intravilan situat în satul Tălișoara înscris în C.F. nr.228 Tălișoara sub A + 12 cu nr. top 149/9, în suprafață de 640 mp. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în baza actului autentificat sub nr. 67/16 mai 1967 întocmit de notarul public H.C., antecesorii petiționarului au dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren viran în suprafață totală de 1440 mp (400 iugăre).

Intabularea dreptului de proprietate, din motive necunoscute și neimputabile cumpărătorilor, nu a fost operată decât în anul 1967, ocazie cu care s-a intabulat doar lotul de sub A + 11 cu nr.top 149/8, în suprafață de 800 mp, diferența de 640 mp fiind trecută în proprietatea cooperativei agricole de producție și în urma desființării ei, patrimoniul acesteia a fost preluat în administrarea consiliului local. Prin întâmpinarea din 5 februarie 2002 pârâta Primăria Brăduț a cerut respingerea acțiunii formulate de reclamantul M.A. cu motivarea că terenul fiind cooperativizat și trecut în patrimoniul C.A.P. Brăduț, modalitatea de reconstituire este reglementată prin Legea nr. 18/1991, prevederile Legii nr. 10/2001 nefiind aplicabile imobilului (art. 8). Pe de altă parte, în C.F.

nr.288 Tălișoara nu este înregistrat actul de vânzare-cumpărare nr.67/16 mai 1967 încheiat de notarul public H.C. prin care reclamantul pretinde că antecesorii săi, alături de alți 94 cumpărători, ar fi obținut un drept de proprietate asupra terenului. După cumpărarea imobilului nu s-a efectuat publicitatea imobiliară, astfel că actul juridic nu produce efecte față de terțele persoane, întrucât toate actele și drepturile dobândite în regimul cărților funciare devin opozabile terților numai prin notarea lor în C.F. Investit cu soluționarea cauzei Tribunalul Covasna, prin sentința civilă nr. 351 din 3 aprilie 2002, a respins acțiunea formulată de reclamantul M.A. Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 40/Ap din 11 iunie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Pentru a hotărî astfel instanțele au reținut și motivat că diferența de 640 mp teren, ce formează obiect al litigiului de față, a fost preluată de stat și predată cooperativei agricole de producție, astfel că în anul 1991 terenul se află în patrimoniul C.A.P. Brăduț, situație în care imobilului îi sunt incidente prevederile Legii nr. 18/1991. Potrivit art. 17 din Legea nr. 115/1938, în sistemul publicității reale a cărților funciare, drepturile reale asupra imobilelor se pot dobândi doar prin înscrierea lor în C.F., or, în speță, antecesorii reclamantului, așa cum rezultă din extrasul C.F. „desfășurat”, nu și-au înscris în C.F. dreptul de proprietate (C.F. 228 Tălișoara nr.top 149/9) în suprafață de 640 mp, ci doar imobilul de la A + 11 cu nr.top 149/8 în suprafață de 800 mp.

Instanțele au conchis că reclamantul nu are calitate procesuală activă în prezentul litigiu, nedovedind dreptul de proprietate înscris în C.F. al antecesorilor săi asupra imobilului pretins, aspect invocat și de pârâtă prin întâmpinare. Împotriva deciziei dată în apel prin care s-a păstrat sentința tribunalului, în termen legal a declarat recurs reclamantul M.A., care a invocat următoarele motive de casare: instanțele au interpretat greșit prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001 întrucât nu sunt îndeplinite a) condiția ca terenul să fi fost în patrimoniul C.A.P.

și b) condiția ca solicitantul să fi fost membru cooperator și să fi adus pământul în C.A.P.; terenul a fost preluat mai întâi de stat și apoi predat cooperativei; aspectul privind lipsa calității procesuale active a fost reținut de instanța de apel din întâmpinare, act de procedură necomunicat reclamantului-recurent, care a fost pus în imposibilitate de a se apăra; greșit instanța de fond a respins cererea de obligare a pârâtei de a depune anexa la decizia prin care imobilul a trecut în proprietatea statului. Recursul nu este fondat. Pârâta Primăria comunei Brăduț s-a apărat prin întâmpinarea din 5 februarie 2002, printre altele, că actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.67/16 mai 1947 nu a fost transcris în cartea funciară, astfel că nu s-a produs efectul translativ specific sistemului de publicitate integrală.

În ședința publică din 6 februarie 2002, Tribunalul Covasna a luat măsura comunicării către reclamantul M.A. a întâmpinării depusă pe data de 5 februarie 2002, actul de procedură fiindu-i comunicat reclamantului-recurent la data de 14 februarie 2002, așa cum rezultă din procesul-verbal de îndeplinire a comunicării existent la fila 16 dosar de fond. Pe cale de consecință, susținerea recurentului potrivit cu care problema calității procesuale active s-ar fi dezbătut direct în apel și că, prin necomunicarea întâmpinării, a fost pus în imposibilitate de a se apăra, nu corespunde realității. Atât prin acțiunea introductivă de instanță, cât și ulterior, în cursul litigiului, recurentul a recunoscut situația de carte funciară în sensul că în C.F.

nr. 228 a localității Tălișoara nu a fost înregistrat actul de vânzare-cumpărare nr. 67/16 mai 1947, încheiat în fața notarului public H.C., prin care autorii reclamantului ar fi dobândit proprietatea terenului de 640 mp. Este desigur de respectat efectul constitutiv de drept real al înscrierii în cartea funciară, potrivit căruia drepturile reale, cu excepția unor cazuri strict prevăzute de lege, se nasc, se modifică ori se sting numai prin înscriere în cartea funciară, a cărui cuprins se consideră exact, afară de îngrădirile și excepțiile prevăzute de lege.

Întrucât dreptul pretins dobândit prin actul autentificat sub nr. 67/16 mai 1947 nu a fost înscris în cartea funciară, în mod legal instanțele au hotărât că reclamantul nu s-a legitimat procesual activ, astfel că, atât lipsa transcrierii, cât și a efectului ei translativ de drept real, fac inutilă analiza motivelor de casare referitoare la natura juridică a terenului și a interpretării greșite a prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001. Față de cele ce preced, recursul reclamantului se privește ca nefondat și va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul M.A. împotriva deciziei nr. 40/Ap din 11 iunie 2002 a Curții de Apel Brașov, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2003.