ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5058/2003

B.C.S. s-a plâns, prin petiția înregistrată la 8 ianuarie 2002 la Tribunalul Covasna, împotriva dispoziției nr. 73 din 9 noiembrie 2001 a Primarului comunei Brăduț, solicitând anularea acesteia și restituirea în natură a imobilului teren intravilan din satul Tălișoara, înscris în CF 1224, top. 260 și 261. Au fost invocate dispozițiile art. 6 și art. 24 din Legea nr. 10/2001. Prin sentința civilă nr. 391 din 16 aprilie 2002 Tribunalul Covasna a respins plângerea, reținând că în mod corect la notificarea adresată de petent, primăria Brăduț, a invocat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, terenul pretins fiind în anul 1990, în patrimoniul fostului CAP Brăduț. Soluția a fost menținută în apel, prin decizia nr. 57 din 6 septembrie 2002 a Curții de Apel Brașov.

A motivat instanța că în raport cu principiul publicității absolute a înscrierilor din cărțile funciare, consacrate prin art. 17 din Legea nr. 115/1938 și neatacarea înscrierii în favoarea fostului CAP Brăduț, susținerile reclamantului privind neaplicarea la speță a art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt lipsite de suport probator. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs petentul. Se susține în motivarea recursului că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., instanțele ignorând că terenul pretins nu este situat în extravilan, pentru a atrage aplicarea Legii nr. 18/1991, ci este în intravilanul localității și a fost abuziv preluat de stat, nelegal figurând în cartea funciară ca intrând în patrimoniul CAP Brăduț.

Prin întâmpinare, Primăria Brăduț, prin primar, a solicitat respingerea recursului. Recursul nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente. Potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Iar pct. 9 prevede că hotărârea poate fi casată dacă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Nici unul dintre aceste texte legale nu se regăsește însă în speță. Astfel cum rezultă din decizia recurată și actele dosarului, atât prin notificarea adresată, însoțită de extrasele de carte funciară, cât și prin acțiune, reclamantul a recunoscut că terenul pretins – în suprafață de 79.470 mp – a fost înscris în cartea funciară pe numele CAP Brăduț, prin încheierea Judecătoriei Sf.

Gheorghe din 1981. La apariția Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul acestei legi. Conform art. 8 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată și prin Legea nr. 1/2000 solicitate potrivit acestor legi. Contrar celor susținute de recurent, Legea fondului funciar nu vizează numai terenurile extravilane, ci și terenurile intravilane care au fost în patrimoniul fostelor cooperative agricole de producție, cum este cazul în speță.

De aceea, corect ambele instanțe au făcut aplicarea art. 8 din Legea nr. 10/2001 care exclude de la aplicarea sa terenurile ce intră sub incidența legii fondului funciar. Constatând astfel că nici unul dintre motivele invocate de petent nu este întemeiat, recursul se va respinge conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul B.C.S. împotriva deciziei civile nr. 57 din 6 septembrie 2002 a Curții de Apel Brașov. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2003.