ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4647/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4647/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față constată următoarele:
La data de 19 februarie 2002 reclamanta S.C.
R.O.L. SRL a înregistrat la Tribunalul Brașov acțiunea contra pârâtei S.C.
P.C.N.D.N. S.A. având ca obiect:
- „obligarea pârâtei la încetarea folosirii
mărcii R.R.r.– atât în rețeaua INTERNET, cât și în oricare altă rețea de
distribuire, recepție și stocare informație, precum și pe toate documentele,
actele și însemnările sale;
- obligarea pârâtei la încetarea folosinței
denumirii de domeniu R.O., atât în rețeaua INTERNET, cât și în oricare altă
rețea de distribuire, recepție și stocare informație, precum și pe toate
documentele, actele și însemnările sale;
- obligarea pârâtei la publicarea pe propria-i
cheltuială a unei informări publice, legată de încetarea funcționării
portalului R.O. pe INTERNET, precum și a mărcii R., în care să arate expres că
cele două denumiri au fost folosite în mod ilegal și că aparțin subscrisei
reclamante;
- obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri de
500.000 USD, pentru toată perioada cât a folosit, în mod nelegal marca R. ;
- dispunerea de către instanță, a confiscării
produselor pârâtei ce poartă marca R., precum și a materialelor și a
echipamentelor ce au folosit la încălcarea drepturilor reclamantei, respectiv
întreaga aparatură și rețea de calculatoare, în baza unei inventarieri prealabile,
precum și înștiințarea prin publicitate lărgită, despre această încălcare,
pentru încunoștiințarea tuturor terților contractanți sau interesați, pe
această direcție”.
Reclamanta a stabilit cadrul procesual și a
fixat temeiul de drept al acțiunii în art. 36, art. 84 pct. 1 și 2 din Legea
nr. 84/1990, precum și art. 5 lit. b) și art. 6 din Legea nr. 11/1991 privind
combaterea concurenței neloiale.
Prin încheierea din 24 aprilie 2002
Tribunalul Brașov, secția comercială „transferă cauza la secția civilă”
întrucât „dreptul dedus judecății este de natură civilă”, iar prin sentința
civilă nr. 546/8 din 18 noiembrie 2002 aceeași instanță respinge acțiunea ca
nefondată.
Hotărârea primei instanțe este confirmată prin
decizia civilă nr. 19/Ap din 4 aprilie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția
civilă, fără a mai fi examinată natura juridică a acțiunii – dacă este civilă
sau comercială.
Împotriva deciziei reclamanta a declarat recurs
pe temeiurile din art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., dar, înainte de a intra
în dezbateri, instanța de recurs a pus în discuția părților, conform art. 304
pct. 3 și art. 306 alin. (2) C. proc. civ. natura juridică a acțiunii și, în
consecință, competența materială a judecării acesteia.
Recursul este întemeiat pentru
motivul invocat din oficiu de instanță.
3.1. Obiectul cererii îl constituie
săvârșirea unor fapte de concurență comercială neloială, iar temeiul juridic
fixat de recurentă este cel relativ la exploatarea comercială a mărcii
înregistrate conform Legii nr. 84/1991 și la sancționarea unor fapte de
concurență neloială prevăzute în art. 5 și art. 6 din Legea nr. 11/1991.
3.2. Părțile în litigiu sunt două societăți
comerciale, adică doi comercianți, definiți ca atare, prin art. 1 alin. (2) din
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, ceea ce atrage prezumția de
comercialitate asupra tuturor actelor și faptelor juridice săvârșite de acele
societăți comerciale.
3.3. Marca face parte din fondul de comerț, ca
fiind un bun mobil încorporal, astfel că orice litigiu având ca obiect marca
sau exploatarea ei are natură comercială.
3.4. În sfârșit, în acord cu doctrina și
jurisprudența, Curtea reține că au caracter obiectiv comercial toate actele de
concurență, așa încât acțiunea în concurență neloială aparține jurisdicției
comerciale, cât timp art. 1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea
concurenței neloiale se referă la comercianți, iar art. 2 la acte sau fapte
contrare uzanțelor …în activitatea comercială.
Drept urmare, comerciantul care exercită o
asemenea acțiune își apără fondul de comerț.
3.5. Aparținând justiției comerciale, acțiunea,
la data introducerii cererii și, apoi, la data judecării apelului, nu putea
face decât obiectul recursului, căci, în materie comercială, conform art. 2
pct. 1 lit. b) C. proc. civ. , până la 28 august 2003, nu exista calea de atac
a apelului.
Or, calificând acțiunea drept civilă, instanța a
judecat calea de atac drept apel, deși un asemenea grad de jurisdicție nu era
prevăzut de lege la data de 4 aprilie 2003 când s-a pronunțat decizia recurată,
astfel că, potrivit art. 105 alin. (1) C. proc. civ. , ea este nulă, urmând a
fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare curții de apel, conform art. 725
alin. (2) C. proc. civ. și art. II din O.U.G. nr. 58/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C.
R.O.L. SRL Brașov împotriva deciziei nr. 29 din 4 aprilie 2003 a Curții de Apel
Brașov, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe
pentru rejudecarea apelului, de către secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2003.